Aprecieri critice referitoare la perioada intersemestrială de evaluare a cunoştinţelor la Academia de Studii Economice din Bucureşti -MAI PE LARG-

Pentru cei mai mulţi studenţi s-a terminat una dintre cele două perioade nasoale din an. Sigur, vorbesc despre sesiunea de examene de la sfârşitul primului semestru. Acum, când mă gândesc, îmi dau seama că a trecut chiar repede. Adică, ce mare lucru? Patru examene la disciplinele considerate cele mai importante. Nu-i chiar aşa de rău, nu? Ba e! Cu numai o săptămână în urmă mi se părea că o zi trecea la fel de uşor ca o sentinţă pe viaţă. Şi e şi mai rău atunci când eşti în primul an în primul semestru şi nici nu ştii exact la ce să te aştepţi. Dar a fost totuşi o experienţă interesană... Prin care, din păcate, o să trebuiască să mai trec de încă cinci ori.

Să detaliem puţin.

21.01.2009

Primul examen din sesiune şi primul din cariera mea de student. Cu ce altceva puteam să încep dacă nu cu MATEMATICA. Cea mai interesantă materie dintre toate pe care le-am avut semestrul acesta şi pe care o să o am în toată facultatea cred. În patru luni, cât a trebuit să studiez acest domeniu fascinant al ştiinţei nu am înţeles absolut nimic. Şi mai interesant e că numele complet al cursului este "Matematică aplicată în economie". Ei bine, după patru luni de zile încă am probleme în a-mi da seama la ce se aplică integralele, seriile, punctele de extrem ale unei funcţii şi vectorii în economie. Probabil la acelaşi lucru la care se aplică matematica de nivel avansat în general: LA NIMIC!! Dar, în buna tradiţie românească, trebuia să avem şi noi o materie inutilă şi care nu are să ne ajute la nimic în viaţă. Cum, doar una?? Ar fi fost bine. Sunt destule.

La examenul de matematică m-am dus cu gândul că o să am prima mea restanţă. Dar, spre surprinderea mea, deşi nu ştiam mai nimic, am reuşit să trec. Cred că asta s-a întâmplat în mare parte din bunătatea profesorului de la seminar, de la care am primit note mari şi din cauza faptului că profesorii care au corectat lucrările au închis ochii la multe, foarte multe, greşeli. Dacă ar fi fost să corecteze lucrările ca la carte, cred că ar fi picat 99% dintre studenţi, restul de 1% fiind marja de eroare.

24.01.2009

Al doilea examen a fost la disciplina numită MICROECONOMIE. S-a ţinut într-o dimineaţă de sâmbătă la 7.30 dimineaţa. Frate, ce cretin pune un examen aşa de dimineaţă? Şi pe deasupra, şi sâmbătă! Pentru a înţelege exact despre ce e vorba aici, trebuie citită şi postarea de aici, despre o comunistă idioată al cărei nume pot să-l dau (încă). În condiţiile în care m***** asta crede că cei care poartă ochelari n-au nimic mai bun de făcut decât să-şi ataşeze microchipuri la ei ca să copieze la examenul ei, n-ar trebui să ne surprindă că a venit la examen cu un aparat cu două antenuţe cu care s-a plimbat printre noi încercând să detecteze telefoane pornite. Telefoane, pe care oricum nu le-am fi putut folosi pentru că abia puteam să ne întoarcem capul fără să obiecteze una dintre supraveghetoare.

Apropo de supraveghetoare, dintre cele cinci, care au venit la examen, două dintre ele au atras atenţia: Geniala Marxist-Socialistă din Carpaţi şi încă una la fel de drăguţă şi îngăduitoare ca ea. Dacă tovarăşa are o înfăţişare cât de cât normală, nu putem spune acelaşi lucru şi despre a doua doamnă, de care ziceai că a crescut lângă Cernobîl şi al cărei nume nu l-am aflat. Şi chiar dacă-l aflam, nu puteam să-l dau chiar acum. Prin urmare, voi folosi unul dintre următoarele două pseudonime: "Femeia Tăietor de Lemne" sau "Femeia Tractorist". E vorba de o gorilă de femeie, cu un cap sau două mai înaltă ca mine (nu-s foarte înalt), a cărei faţă se potriveşte binişor descrierilor din ultima frază. Şi pe deasupra, are şi o voce cu care ar putea acoperi cu uşurinţă tot ASE-ul. Altfel spus, cu aceste două distinse doamne eram mai bine păziţi decât deţinuţii de la Alcatraz.

Pentru a vă face o idee mai bună, câteva imagini sugestive:

Înainte de începerea examenului, la aşezarea în bănci

În timpul examenului

The aftermath. Death and destruction...

Şi nu ştiu de ce, dar nu mă miră deloc faptul că deşi materia e inteligibilă şi de 1000 de ori mai uşoară decât la matematică, de exemplu, anul ăsta Tovarăşa s-a întrecut pe sine, promovabilitatea ajungând la o rată record de aproximativ 20%. Dar există şi o parte bună: la vară, la restanţe, o să am companie din plin, pentru că în afară de 20 sau 30 de inşi, vom fi cu toţii acolo!

27.01.2009

Al treilea examen a fost la disciplina numită DREPTUL AFACERILOR. Deşi materia pentru examen a fost destul de consistentă, faptul că întrebările au fost de tip grilă, cred că a fost de ajutor. Mai ales că acum ceva timp, nu ştiu să zic exact cât, când întrebările nu erau de tip grilă, am auzit că a picat o serie întreagă. Se pare că nu e un fenomen izolat ce s-a întâmplat la economie în facultatea asta.

30.01.2009

Ultimul examen a fost la CONTABILITATE. O materie practică, cu aplicaţii în viaţa reală, dar care ar trebui făcută cum trebuie şi la care întrebările grilă mai mult te încurcă decât să te ajute. Părerea mea... Ar trebui totuşi făcută ca lumea dacă vrea cineva ca într-adevăr să ne folosească la ceva. La nivelul la care am făcut noi contabilitate, dacă ar fi să mă duc să mă fac contabil, rezultatul s-ar numi evaziune fiscală şi, cu siguranţă, aş băga pe cineva la puşcărie. Asta n-ar fi ceva grav, dar acea persoană pot fi chiar eu.


În fine, concluzia. După prima sesiune rămân cu două lucruri. Nu, de fapt trei! Sau gânduri... Sau speranţe sau cum vreţi să le ziceţi.
1. Sper că la vară catedra de economie îşi va da seama că nu rezolvă nimic picând pe toată lumea şi că n-o să-şi mai verse frustrările pe noi;
2. Sper că în iad există un loc special pentru profesorii idioţi!
3. Zvonul conform căruia la ASE nu se prea face şcoală, nu prea e adevărat. Ori a fost o înfloritură dintotdeauna, ori s-au schimbat lucrurile între timp.