Cel mai tare ghid de conversaţie. Ever! 最好的会话手册

Nu cred că următoarea poză are nevoie de multe comentarii. Dacă vă planificaţi să mergeţi în China şi vreţi să puteţi interacţiona cu oamenii de acolo în limba lor, trebuie să vă cumpăraţi unul dintre singurele ghiduri de conversaţie disponibile pentru limba chineză şi să vorbiţi EXACT cum scrie mai jos:

Diacriticele limbii române

Foarte multă lume e mai mult sau mai puţin nemulţumită de faptul că la lucrarea de licenţă, spre deosebire de majoritatea celorlalte lucrări primite în cei trei ani de facultate, diacriticele sunt obligatorii. Dar e chiar aşa de rău? Mie personal nu mi se pare. N-am avut probleme prea mari să scriu cu ele niciodată. Singura problemă ar fi că literele "y" şi "z" sunt inversate pe tastatura românească. Dar cred că am găsit o modalitate de a rezolva asta, o să aflu în zilele următoare dacă merge sau nu.

Până atunci o să fac o comparaţie pe care vroiam de mult timp s-o fac şi care cred că o să-i facă pe mulţi să se simtă mai bine. Urmează o listă cu limbile din Europa şi nu numai care folosesc alfabetul latin şi cu caracterele suplimentare pe care le cuprinde fiecare dintre alfabete.

• engleză, uzbekă, somaleză, indoneziană (0): engleza oficial n-are, dar se folosesc uneori la cuvintele împrumutate (ex: café, mêlée, façade);
• filipineză (1): ñ;
• albaneză (2): ç, ë;
• daneză, norvegiană (3): æ, å, ø;
• olandeză (3): é, è, ë;
• luxemburgheză (3): ä, é, ë;
• finlandeză (3): ä, å, ö;
• afrikaans (4): ê, ë, ô, û;
• germană (4): ä, ö, ü, ß;
• malteză (4): ċ, ġ, ħ, ż;
• suedeză (4): ä, å, é, ö;

Astea sunt limbile care au mai puţine diacritice ca limba română şi deci şi tastaturi ceva mai simplu de folosit decât a noastră. Lucky bastards! Dar alţii o duc mai rău decât noi din punctul de vedere al numărului de diacritice:

• română (5): ă, â, î, ş, ţ; ("ş" şi "ţ" cică ar trebui de fapt să aibă o virgulă sub ele, nu sedilă, dar asta e altceva);
• iugoslavă (sârbă/muntenegreană/croată/bosniacă) (5): č, ć, đ, š, ž;
• irlandeză (5): á, é, í, ó, ú;
• japoneză (Rōmanji) (5): ā, ē, ī, ō, ū;
• estonă (6): ä, ö, õ, ü, š, ž;
• spaniolă (7): á, é, í, ñ, ó, ú, ü;
• slovenă (7): č, ć, đ, ö, š, ž, ü;
• azeră (7): ç, ə, ğ, ı, ö, ş, ü;
• feroeză (8): á, æ, ð, í, ó, ø, ú, ý;
• scoţiană (8): á, à, é, è, ì, ó, ò, ù;
• turkmenă (8): ä, ç, ň, ö, ş, ü, ý, ž;
• poloneză (9): ą, ć, ę, ł, ń, ó, ś, ź, ż;
• turcă (9): â, ç, ğ, ı, î, ö, ş, ü, û;
• lituaniană (9): ą, č, ę, ė, į, š, ų, ū, ž;
• maghiară (10): á, é, ë, í, ó, ö, ő, ú, ü, ű;
• italiană (10): à, è, é, ì, í, î, ò, ó, ù, ú;
• islandeză (10): á, æ, ð, é, í, ó, ö, þ, ú, ý;
• letonă (11): ā, č, ē, ģ, ī, ķ, ļ, ņ, š, ū, ž;
• portugheză (12): á, à, â, ã, ç, é, ê, í, ó, ô, õ, ú;
• cehă (15): á, č, Ď, é, ě, í, ň, ó, ř, š, Ť, ú, ů, ý, ž;
• slovacă (16): á, ä, č, Ď, đ, Ĺ, é, í, ň, ó, ŕ, š, Ť, ú, ý, ž;
• franceză (19): à, â, ä, æ, ç, é, è, ê, ë, î, ï, ñ, ô, ö, œ, ù, û, ü, ÿ;
• galeză (27) : á, é, í, ó, ú, ẃ, ý, à, è, ì, ò, ù, ẁ, ỳ, â, ê, î, ô, û, ŵ, ŷ, ä, ë, ï, ö, ü, ÿ;
• chineză (Pīnyīn) (24): ā, ē, ī, ō, ū, ǖ, ü, á, é, í, ó, ú, ǘ, ă, ě, ĭ, ŏ, ŭ, ǚ, à, è, ì, ò, ù, ǜ;
• vietnameză (66): ă, â, ê, ô, ơ, ư, à, ằ, ầ, è, ề, ì, ò, ồ, ờ, ù, ừ, ỳ, ả, ẳ, ẩ, ẻ, ể, ỉ, ỏ, ổ, ở, ủ, ử, ỷ, ã, ẵ, ẫ, ẽ, ễ, ĩ, õ, ỗ, ỡ, ũ, ữ, ỹ, á, ắ, ấ, é, ế, í, ó, ố, ớ, ú, ứ, ý, ạ, ặ, ậ, ẹ, ệ, ị, ọ, ộ, ợ, ụ, ự, ỵ

O altă precizare importantă ar fi că în majoritatea ţărilor în care limbile de mai sus sunt vorbite chiar le folosesc (ex.: ungurii, polonezi şi mai ales francezii), spre deosebire de români, care în mediu virtual, dar şi pe panourile publicitare, de exemplu, nu prea le folosesc. Parcă cele cinci litere în plus pe care le avem în alfabetul nostru nu mai sunt chiar aşa de rele, nu?

ASE-ul atinge cele mai înalte culmi ale alfabetizării

Şi nu vorbesc aici doar de limba română. Cei care se ocupă de amenajarea bibliotecilor şi altor spaţii din ASE vorbesc fluent şi limba engleză. Sau aşa le place lor să creadă. În biblioteca de la etajul doi din clădirea veche am dat de următorul afiş în garderobă:

Bine că orice versiune de Word

are auto-correct pentru engleză.

Măcar atâta lucru...

Din nefericire, funcţia auto-correct pentru limba română e încă o raritate. Aproape toţi profesorii din ASE au două mari obsesii: notele de subsol şi DIACRITICELE. Diacriticele trebuie să apară în toate lucrările, mai ales în lucrarea de licenţă. Nu se poate altfel, lumea s-ar prăbuşi fără ele... Şi deşi pe majoritatea afişelor şi indicatoarelor din ASE acestea lipsesc cu desăvârşire, la sala 5106 nu se întâmplă asta. În colţul din dreapta al tablei (ecologice) din sala aia găsim următorul afiş:

Acelaşi lucru bănuiesc că e valabil şi pentru

fain-lainăr şi rolăr, nu?

Cât de răspândită este limba română în lume?

Dacă consultăm puţin internetul ne dăm seama că dulcele grai românesc a ajuns o limbă de circulaţie internaţională şi se găseşte pe peste tot în lume: din Europa de vest până în Africa de Sud şi din America până în Asia.

În nordul Olandei, pentru circa 300 de euro, puteţi campa cu rulota sau cu cortul în mirificul şi liniştitul camping De Muie.

Dacă o să consideraţi vreodată că "sunteţi în rahat", mai gândiţi-vă. În Districtul de Sude din Israel, 40.000 de oameni trăiesc în oraşul Rahat. E un oraş de arabi, care atunci când au dat numele aşezării nu s-au gândit la conotaţiile româneşti ale termenului, "rahat" traducându-se în arabă prin "confort" sau "plăcere".

Una dintre cele mai frumoase rezervaţii naturale din America Latină se găseşte în îndepărtata Costa Rica şi poartă numele de Curu. Rezervaţia e deschisă publicului tot timpul anului în fiecare zi şi intrarea costă cam 10 dolari.

În mijlocul Parisului, o locaţie care i-ar putea lăsa cu gura căscată sau amuza pe români este Hotel De Buci. Nu ştiu ce români se cazează aici, dar având în vedere locaţia, aproape de catedrala Notre-Dame şi Muzeul Luvru, fix pe strada De Buci. Nu cred că duce lipsă de clienţi.

Moneda statului Botswana poartă nu mele de pula. Şi probabil aşa s-ar explica sărăcia din partea aia a lumii. A fost introdusă în 1976, înlocuind randul sud-african. În setswana, limba naţională a ţării, "pula" înseamnă "ploaie" şi moneda a primit acest nume pentru că ploaia este un fenomen rar în Deşertul Kalahari. Conform băncii naţionale, 1 Euro = 10 Pula (sau Pule?).

Dar cel mai notoriu exemplu se află în sudul regiunii istorice Istria, în Croaţia se află un oraş cu o lungă istorie. Pe vremea romanilor a fost centrul administrativ al Istriei. De asemenea, e staţiune heliomarină, e cunoscut pentru climatul temperat, natura bine conservate şi patrimoniul istorico-cultural şi vinurile din regiune. Frumosul oraş poartă numele de Pula.Dar în atlasul meu şcolar apare ca "Pola". Mă întreb de ce... Denumirea crează pentru români situaţii ciudate încă de la intrarea în oraş, unde vizitatorii sunt întâmpinaţi cu urarea Dobro došli u naši Pula, care în limba română se traduce sugestiv prin "Bine aţi venit în Pula noastră". Oricum, acum puţin timp, edilii oraşului au făcut un clip pentru a-şi autopromova oraşul de care, după cum se vede, sunt atât de mândri. Mă întreb dacă s-au gândit ce ar crede un român care nu ştie despre ce e vorba...

Alte localităţi cu acelaşi nume nefericit se mai găsesc în Ungaria lângă Veszprem, în Sardinia, Italia şi în Tibet, China.

Pe lângă diferite locaţii din lume, mai există şi limbi care sunt mai neprietenoase pentru urechile românilor. De exemplu, în poloneză "blană" se traduce prin "futra". Sau în greacă "foc" se traduce prin "fotia" (φωτιά). Nu ştiu de ce, dar n-am găsit absolut NICIO imagine cu cuvântul grecesc. Probabil din respect faţă de noi...