Iarna pe uliţă
de George Coşbuc
A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai răzbunat
Spre apus, dar stau grămadă
Peste sat.
Nu e soare, dar e bine
Peste râu e numai fum.
Vântu-i liniştit acum,
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.
Sunt copii. Cu multe sănii,
De pe coastă vin ţipând
Şi se-mping şi sar râzând;
Prin zăpadă fac mătănii;
Vrând-nevrând.
[..........]
Aşa era iarna în 1896, atunci când a scris Coşbuc poezia. Între timp lumea a mai evoluat şi descrierea nu mai e de actualitate. Iernile s-au îmblânzit mult în ultimii 50 de ani, ca urmare a fenomenelor de schimbare a climei. Multă lume se tot întreabă ce se întâmplă cu planeta... Unde sunt iernile de altădată? Ei, uite anul ăsta li s-a îndeplinit dorinţa celor care aveau probleme existenţiale de felul ăsta şi a venit în sfârşit o iarnă ca altădată! A venit o iarnă ca altădată pe la sfârşitul lui ianuarie, adică în timpul iernii calendaristice, nu altcândva, ceea ce pentru o ţară cu climat temperat-continental din sud-estul Europei nu e un lucru neobişuit.
Evident, ca în fiecare an, autorităţile responsabile cu deszăpezirea au fost, evident, luate prin surprindere. Bă, ce chestie! A nins în ianuarie! Deci la aşa ceva nu ne-am fi aşteptat! Da, ştiu că aşa s-a întâmplat şi anul trecut şi acum doi ani şi aproape în fiecare an din ultimul secol dar, băi, de data asta chiar nu ne aşteptam să se mai intâmple.
Altfel, în 2012 imaginea unei ierni pe bune nu mai e la fel de romantică ca altădată. Trei sau patru rânduri de zăpadă a câte 30 cm au capacitatea de a paraliza un oraş. Noroc că avem maşini de deszăpezit: pluguri şi tractoare! Dacă le-am şi folosi ar fi excelent. Gândirea primăriei m-a depăşit din nou în câteva rânduri: afară ningea, zăpada se punea cu mare voioşie, traficul se mişca din ce în ce mai greu şi pe stradă se aflau nişte pluguri cu lamele ridicate care nu făceau altceva decât să participe la trafic. Asta era pe bulevardele mari, că pe străduţe n-a intrat nimeni. Pe bulevarde au rămas munţi de zăpadă cu maşini îngropate în ei pe prima bandă şi pe banda a doua maşini neacoperite parcate de cine a reuşit să-şi scoată maşina din zăpadă. Pe străduţe au apărut munţi de zăpadă de câte 1-2 m pe trotuare. După ce ăştia încep să se dărâme, restul zăpezii de dat din drum ajunge, unde altundeva decât în stradă, care la rândul ei deja era acoperită de zăpadă. În timpul procesului de aruncare a zăpezii în stradă te poţi lovi de replici din partea şoferilor ca: "Idiotu' dracu'! Arunci zăpada în stradă?!". Păi ce vroiai să-i fac? S-o pun într-un sac şi s-o duc în sufragerie?
După trei sau patru zile de la ninsoare nu vine niciun plug pe străzile mici şi zăpada de pe carosabil se transformă în gheaţă şi şleauri, ceea ce face parcarea unei maşini sau scoaterea uneia din locul de parcare (transformat în ultimele săptămâni într-o mică groapă) o sarcină destul de grea. Aşa că ce rămâne de făcut în situaţia asta? Transportul în comun! Dacă locuieşti într-o zonă în care există metrou, ai noroc. Altfel, ai o problemă pentru că RATB-ul merge mult mai greu decât de obicei, din cauză că circulă pe aceleaşi străzi nedeszăpezite sau parţial deszăpezite ca şi restul maşinilor. Plus că în perioadele astea de frig e plin de aurolaci şi boschetari care adorm frumuşel pe câte un scaun la căldurică. Că dorm pe mijloacele de transport în comun n-ar fi o problemă, dar put de trăznesc... Reţeaua de metrou pe de altă parte e situată integral sub pământ şi de ani buni nu mai intră în tunelurile alea toţi oamenii străzii, cel puţin nu în timpul zilei.
Dacă o să mai vină un val de zăpadă de încă câteva zeci de centimetri şi o să mai trebuiască să mai mut din drum încă câteva sute de kile de zăpadă, mă mut în Congo. Ştiu că ăia trăiesc cu 150 $/an şi că e o ţară bananieră chiar şi în comparaţie cu alte ţări africane, ba chiar dacă nu mă lasă memoria s-ar putea ca încă să fie în desfăşurare şi un război civil, dar măcar Congo e traversat de Ecuator şi acolo nu ninge niciodată!
de George Coşbuc
A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai răzbunat
Spre apus, dar stau grămadă
Peste sat.
Nu e soare, dar e bine
Peste râu e numai fum.
Vântu-i liniştit acum,
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.
Sunt copii. Cu multe sănii,
De pe coastă vin ţipând
Şi se-mping şi sar râzând;
Prin zăpadă fac mătănii;
Vrând-nevrând.
[..........]
Aşa era iarna în 1896, atunci când a scris Coşbuc poezia. Între timp lumea a mai evoluat şi descrierea nu mai e de actualitate. Iernile s-au îmblânzit mult în ultimii 50 de ani, ca urmare a fenomenelor de schimbare a climei. Multă lume se tot întreabă ce se întâmplă cu planeta... Unde sunt iernile de altădată? Ei, uite anul ăsta li s-a îndeplinit dorinţa celor care aveau probleme existenţiale de felul ăsta şi a venit în sfârşit o iarnă ca altădată! A venit o iarnă ca altădată pe la sfârşitul lui ianuarie, adică în timpul iernii calendaristice, nu altcândva, ceea ce pentru o ţară cu climat temperat-continental din sud-estul Europei nu e un lucru neobişuit.
Evident, ca în fiecare an, autorităţile responsabile cu deszăpezirea au fost, evident, luate prin surprindere. Bă, ce chestie! A nins în ianuarie! Deci la aşa ceva nu ne-am fi aşteptat! Da, ştiu că aşa s-a întâmplat şi anul trecut şi acum doi ani şi aproape în fiecare an din ultimul secol dar, băi, de data asta chiar nu ne aşteptam să se mai intâmple.
Altfel, în 2012 imaginea unei ierni pe bune nu mai e la fel de romantică ca altădată. Trei sau patru rânduri de zăpadă a câte 30 cm au capacitatea de a paraliza un oraş. Noroc că avem maşini de deszăpezit: pluguri şi tractoare! Dacă le-am şi folosi ar fi excelent. Gândirea primăriei m-a depăşit din nou în câteva rânduri: afară ningea, zăpada se punea cu mare voioşie, traficul se mişca din ce în ce mai greu şi pe stradă se aflau nişte pluguri cu lamele ridicate care nu făceau altceva decât să participe la trafic. Asta era pe bulevardele mari, că pe străduţe n-a intrat nimeni. Pe bulevarde au rămas munţi de zăpadă cu maşini îngropate în ei pe prima bandă şi pe banda a doua maşini neacoperite parcate de cine a reuşit să-şi scoată maşina din zăpadă. Pe străduţe au apărut munţi de zăpadă de câte 1-2 m pe trotuare. După ce ăştia încep să se dărâme, restul zăpezii de dat din drum ajunge, unde altundeva decât în stradă, care la rândul ei deja era acoperită de zăpadă. În timpul procesului de aruncare a zăpezii în stradă te poţi lovi de replici din partea şoferilor ca: "Idiotu' dracu'! Arunci zăpada în stradă?!". Păi ce vroiai să-i fac? S-o pun într-un sac şi s-o duc în sufragerie?
După trei sau patru zile de la ninsoare nu vine niciun plug pe străzile mici şi zăpada de pe carosabil se transformă în gheaţă şi şleauri, ceea ce face parcarea unei maşini sau scoaterea uneia din locul de parcare (transformat în ultimele săptămâni într-o mică groapă) o sarcină destul de grea. Aşa că ce rămâne de făcut în situaţia asta? Transportul în comun! Dacă locuieşti într-o zonă în care există metrou, ai noroc. Altfel, ai o problemă pentru că RATB-ul merge mult mai greu decât de obicei, din cauză că circulă pe aceleaşi străzi nedeszăpezite sau parţial deszăpezite ca şi restul maşinilor. Plus că în perioadele astea de frig e plin de aurolaci şi boschetari care adorm frumuşel pe câte un scaun la căldurică. Că dorm pe mijloacele de transport în comun n-ar fi o problemă, dar put de trăznesc... Reţeaua de metrou pe de altă parte e situată integral sub pământ şi de ani buni nu mai intră în tunelurile alea toţi oamenii străzii, cel puţin nu în timpul zilei.
Dacă o să mai vină un val de zăpadă de încă câteva zeci de centimetri şi o să mai trebuiască să mai mut din drum încă câteva sute de kile de zăpadă, mă mut în Congo. Ştiu că ăia trăiesc cu 150 $/an şi că e o ţară bananieră chiar şi în comparaţie cu alte ţări africane, ba chiar dacă nu mă lasă memoria s-ar putea ca încă să fie în desfăşurare şi un război civil, dar măcar Congo e traversat de Ecuator şi acolo nu ninge niciodată!
