Se afișează postările cu eticheta Kim Jong-Il. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Kim Jong-Il. Afișați toate postările

vineri, 30 decembrie 2011

Kim a murit, trăiască Kim!

Jale mare şi tristeţe în Coreea de Nord! Pe 17 decembrie, liderul suprem al Republicii Populare Democrate Coreene, fiul preşedintelui etern, liderul revoluţiei şi încă nişte titluri pe care nu mi le amintesc, tovarăşul Kim Jong-il a murit în urma unui atac de cord. În buna tradiţie stalinistă, moartea sa a fost anunţată abia două zile mai târziu. Reacţia publicului a fost următoarea:


Cât o fi regizat şi cât o fi real oare? E real?? E o posibilitate, având în vedere faptul că ţara aia e complet izolată de lumea din exterior. Sau poate or fi pe clădirile din jur lunetişti care împuşcă pe oricine nu plânge. Dar pe cine "plâng" mulţimile? Conform biografiei oficiale, Kim Jong-il s-a născut pe muntele sacru Paekdu şi naşterea sa a fost acompaniată de două curcubee. În realitate s-ar părea că s-a născut în Siberia, pe vremea când tatăl lui, Kim Il-sung, lupta împotriva japonezilor. După ce a devenit preşedinte nu a vorbit niciodată cu mass-media, nu a ţinut niciun discurs şi nu ştim de fapt cum suna vocea lui. Alte ciudăţenii ale lui includ teama sa de zbor, faptul că pleca în toate călătoriile în afara şi în interiorul ţării cu un tren blindat şi faptul că mânca cu beţişoare de argint, care puteau detecta otrăvurile. Domnia lui de 17 ani a fost un dezastru pentru ţară. Populaţia nu avea ce mânca, cozile la magazine erau chiar mai lungi decât celedin România de pe vremea comunismului, dar de câteva ori pe an au loc parade mari în cinstea republicii şi a "liderilor luminaţi" şi Coreea de Nord încearcă să devină putere atomică.

După moarte, urmând tradiţia a fost expus în centrul capitalei timp de 10 zile pentru a putea fi vizionat de public, aşa cum sunt Lenin şi Stalin la Moscova şi Mao la Beijing. Înmormântarea a fost chiar mai impresionantă decât paradele obişnuite şi chiar mai lacrimogenă decât filmuleţul de mai sus. Kim Jong-il, un comunist convins a fost condus pe ultimul drum într-un dric mare, negru şi... american.


Urmaşul la tron e fiul lui cel mai mic, Kin Jong-un. Iniţial fiul cel mare trebuia să preia conducerea, dar în urmă cu câţiva ani, s-a... certat cu familia. În 2002, Kim Jong-nam a încercat să călătoarească în afara ţării cu un paşaport fals din Republica Dominicană sub un nume chinezesc. Ce a atras atenţia celor care controlau paşapoartele în aeroport nu a fost combinaţia ciudată de naţionalităţi, ci numele extrem de tâmpit pe care şi l-a ales (胖熊 - Pang Xiong - "ursul gras" în chineză). Destinaţia era Tokyo, Japoniua. Scopul călătoriei - vizitarea Disneyland. Noul conducător are 27 sau 28 de ani. Pe de-o parte e lipsit de experienţă politică, dar pe de altă parte poate îşi dă seama că e ceva în neregulă cu ţara sa. Dar dacă njivelul de competenţă al conducătorilor nord-coreeni e direct proporţional cu nivelul de cretinitate al frezei, viitorul Coreii de Nord nu e deloc luminos. Dacă e să comparăm frezele celor trei conducători iluştri, parcă e din ce în ce mai rău.



duminică, 17 octombrie 2010

Coreea de Nord urmează în continuare cale spre victoria finală a socialismului

Coreea de Nord e o ţărişoară cu o populaţie ceva mai mare decât a României situată în peninsula care i-a dat numele. Acum vreo 60 de ani acolo în peninsulă era numai o singură ţară, dar în urma unui război indirect între SUA şi URSS a fost împărţită în două. Prin 1950 comuniştii, susţinuţi de ruşi şi de chinezi au început lupta de "eliberare". În 1952 aceştia au fost împinşi de către americani în nordul peninsulei şi au fost la un pas de a dispărea. Însă după acest episod au reuşit să cucerească aproape întreaga peninsulă cu ajutorul unei "armate populare de eliberare nord-coreene" formată din circa 1.000.000 de chinezi. În 1953 s-a semnat un armisiţiu şi a fost trasată graniţa actuală în zona paralelei 38 şi tot acolo a fost creată o zonă demilitarizată.

Cuvinte cheie: armistiţiu, zonă demilitarizată. În '53 s-a semnat doar un armistiţiu deci, tehnic vorbind, cele două Corei încă sunt în război. Zonă demilitarizată: pe o fâşie de 1 km care desparte cele două ţări nu se află nici măcar un singur cartuş. Imediat la nord de acea fâşie se află vreo 2.000.000 de soldaţi "gata să-şi apere patria" şi "să îi strivească pe inamicii capitalişti". Imediat la sud se găsesc aproape la fel de mulţi soldaţi, printre care şi 50.000 de americani, gata să apere sudul de o potenţială invazie a nordului.

Panmunjeom (판문)
Unul din cele două puncte de trecere (inactiv) văzut din sud.
Nimic nu s-a schimbat acolo
în ultimii 57 de ani.

Prin ce se remarcă Coreea de Nord? Prin faptul că e una dintre cele mai sărace ţări din Asia şi din lume, prin faptul că este cea mai izolată ţară din lume şi prin cel mai opresiv regim şi cel mai extrem cult al personalităţii. Here are some interesting facts about North Korea:
  1. Preşedintele ţării este fondatorul ei şi cel care a instaurat comunismul, Kim Il-sung (). Deşi a murit în 1994, încă este conducătorul ţării pentru că şi-a acordat titlul de "preşedinte etern" şi este venerat ca un zeu de supuşii săi.
  2. Dacă nu am fi scăpat de comunism în România în 1989, ţara noastră ar fi arătat cam ca a lor. Lui Ceauşescu i-a venit ideea cu paradele în urma unei vizite în Coreea de Nord. Vi se par familiare imaginile de mai jos?
  3. Una dintre cele mai la îndemână instrumente pentru măsurarea libertăţilor de care dispun cetăţenii unei ţări este "freedom and democracy index", în cadrul căruia fiecărei ţări i se acordă un punctaj între 1 şi 10. Coreea de Nord ocupă ultima poziţie cu scorul de 0,85.
  4. Pe tot cuprinsul ţării există o reţea întreagă de gulaguri încă în funcţiune unde sunt trimişi oamenii să îşi ispăşească sentinţele să moară pentru tot felul de "crime": critici aduse la adresa regimului, utilizarea de telefoane mobile, posesia de materiale multi-media din Coreea de Sud, Japonia sau SUA sau trecerea ilegală a frontierei.
  5. Celor mai mulţi dintre nord-coreeni nu le este permis să îşi părăsească ţara. Ba chiar le este necesar un fel de paşaport intern pentru a circula dintr-un oraş în altul. Cei ce se hotărăsc să plece din ţară fac asta definitiv şi parcurg un traseu întortocheat: trec râul Tumen în China, parcurg 4.000 km până la graniţa cu Laos, traversează Laos, intră în Thailanda, se duc la Ambasada Coreii de Sud din Bangkok, unde aşteaptă câteva luni să li se acorde cetăţenie şi un bilet de avion până la Seul. Cei mai mulţi dintre cei care întreprind această călătorie pleacă cu otravă la ei pentru ca în cazul în care sunt prinşi să se sinucidă.
  6. În anii '90 Coreea de Nord s-a confruntat cu cea mai mare foamete din istoria modernă şi nici în ziua de azi nu îşi poate hrăni poporul fără ajutorul extern, pe care îl acceptă cu mare reticenţă. În acea foamete se crede că au murit circa 2.000.000 de oameni.
  7. Telefoanele mobile sunt interzise. Coreea de Nord e singura ţară din lume unde nu există niciun furnizor de astfel de servicii.
  8. Coreea de Sud are cea mai mare viteză medie la internet din lume: 14 MB/s. În Coreea de Nord nu există internet aproape deloc. Acesta este interzis şi oamenii obişnuiţi nu au acces la el. Numai membrilor din înalta ierarhie din partid le este permis acest "lux".
  9. Nord-coreeni au propriul calendar, care începe în anul 1912 cu naşterea Marelui Lider, fondatorul Republicii Populare Democrate Coreene. Noi avem î.Hr. şi d.Hr., ei au î.Kim şu d.Kim.
  10. Nord-coreeni sunt maeştri la cosmetizarea istoriei şi a adevărului, în general. Mare parte dintre aceştia sunt convinşi că cei din sud o duc mult mai rău decât ei şi că cei din nord trăiesc într-un paradis. De asemenea, orice nord-coreean ştie că actualul conducător, Kim Jong-il, s-a născut pe nu-ştiu-ce munte sfânt, deşi în realitate s-a născut şi a copilărit într-un sătuc amărât de lângă Vladivostok, Rusia, nu se ştie sigur dacă în 1941 sau 1942.
Partea cea mai rea e că în caz că nu se va întâmpla nimic neobişnuit, gen o revoluţie, nimic nu se va schimba în viitorul apropiat şi conducerea îşi va vedea în continuare de lupta socialistă. Întâi a fost Kim Il-sung (김일성). După el a fost Kim Jong-il (김정일), fii-su. După el va fi Kim Jong-un, nepotul marelui conducător. Până acum puţin timp nu se ştia nimic despre familia regală nord-coreeană. Nu i se spune aşa în mod oficial dar, în esenţă, asta e. Kim Jong-Il se află la a patra soţie. De prima a divorţat şi ulterior aceasta a murit. A doua şi a treia au murit, nu se ştie exact din ce cauze, şi a patra e încă în viaţă. Are şi trei fii, fiecare cu câte una din primele trei soţii.
  1. Kim Jong-Nam (김정남): iniţial se credea că el va fi desemnat viitorul conducător. Însă acum câţiva ani a căzut în disgraţie în urma unui incident. A încercat să intre în Japonia cu un paşaport fals cu scopul de a vizita Disneyland.
  2. Kim Jong-Chul (김정철): nu a fost luat în calcul pentru preluarea tronui pentru că, după spusele tatălui său, "se poartă exact ca o fetiţă".
  3. Kim Jong-un (김정은): născut în 1983 sau 1984, nu se ştie sigur, a fost desemnat de curând ca urmaş la tron. Conform şefului armatei, este exact ca tatăl său, deci exact din cauza asta nu se va schimba nimic în ţară în viitorul apropiat şi socialismul le va mânca sufletul în continuare coreenilor mai puţin norocoşi care s-au născut pe partea greşită a zidului. Chiar dacă e clar că Kim al II-lea nu mai are mult de trăit, asta nu are nicio importanţă.






















Cei t
rei mari conducători iubiţi, în ordine.

Mi se pare mie sau conducătorii nord-coreeni au figuri din ce în ce mai tălâmbe şi mai papagaliceşti odată cu trecerea timpului? Primul arăta normal pentru un est-asiatic, al doilea arată cu un bou şi ultimul chiar mai rău.