Flagcounter - un an

De vreun an am în partea stângă a ecranului o chestie care ţine evidenţa vizitatorilor pe ţări. Rezultatele pe un an au fost peste aşteptări. Cică am avut 7734 de vizitatori unici şi 18.361 de vizualizări. E bine, e rău, nu ştiu exact. Cred că merge.

Şi aşa arată harta ţărilor din care am primit vizitatori, 66 la număr, de pe cinci continente:

Ţările cu roşu sunt ţări din care nu mă aştept să primesc vizitatori prea curând. Chinezii au obiceiul de a cenzura aproape orice, la fel şi vecinii lor din Myanmar. Iranul nu stau cu mult mai bine. În Coreea de Nord internetul e interzis şi în Cuba le-o fi dat drumul Raul Castro la internet, dar deocamdată e disponibilă doar o variantă "lite". Cea mai interesantă situaţie e în Siria. www.blogger.com e disponibil în Siria, oricine îşi poate face cont, oricine poate crea postări, dar nimeni nu poate vizualiza blogurile individual.

Mie cine-o să-mi plătească pensia?

Nu e o glumă. Vorbesc serios. Acum câteva zile făceam o temă pentru la şcoală şi am umblat cu nişte statistici legate de populaţie. Dacă sunt adevărate, atunci avem o mare, mare problemă. Mie cine o să-mi plătească pensia. Ştiu că e mult prea devreme să întreb asta, fiindcă o să ajung să fiu pensionar abia prin preajma anului 2050, dat totuşi: cine o să-mi plătească mie pensia??? Am o veste destul de proastă: eu şi cu restul generaţiei mele nu cred că vom avea aşa ceva...

Iată şi de ce cred asta. Aşa arată populaţia României în anul 2010.

Chestia asta se numeşte piramida vârstelor şi scopul ei este de a reprezenta populaţia unei ţări pe grupe de vârstă. Făcând câteva calcule în Excel am ajuns la concluzia că în anul 2010 populaţia României era formată în proporţie de 20,09% din pensionari (peste 60 de ani) şi în proporţie de 28,28% de copii şi tineri (sub 24 de ani). Restul de 51,63% sunt apţi de muncă. Adică pentru fiecare pensionar există undeva între 2,6 şi 3 persoane active (optimul e de 4, deci nu stăm extraordinar).

Aşa o să arate piramida populaţiei României în 2050. Fenomenele demografice sunt mai uşor de prezis decât cele economice pentru că nu sunt aşa de dinamice, deci aş zice că e de încredere predicţia asta. Populaţia totală va scădea până la puţin peste 18.000.000 şi pensionarii vor alcătui 39,60% din ea (creştere mare), iar copiii şi tinerii 21,44% (ceva mai puţin ca azi). Ei, şi ce-i cu asta? Păi pentru fiecare pensionar vor exista undeva între 1 şi 1,3 persoane active.

Chestia cu pensiile e că sunt finanţate din munca celor care sunt apţi să o efectueze. Din salariile lor vin contribuţiile pentru pensii. Or la cum stă situaţia, în 2050, când voi ajunge la venerabila vârstă de 61 de ani, dacă oi mai ajunge, nu va mai avea cine să îmi plătească pensia mie sau celor de-o seamă cu mine. Ucraina se va confrunta cu aceeaşi problemă, diferenţele între procente fiind minore, dar ei vor rămâne cu vreo 30% mai puţini. La fel şi ungurii. Bulgarii stau cu vreo 2% mai rău ca noi şi vor fi vreo jumate din câţi sunt azi, ca număr de locuitori.

Cum am ajuns în situaţia asta? Simplu. Bunicii celor mai mulţi dintre noi veneau din familii care aveau de la 3-4 copii în sus. Majoritatea celor de vârsta mea sunt copii unici. De asta până în 2050 o să ajungem să fim cu aproape patru milioane mai puţini şi vom trăi într-o ţară de babe şi moşi. În concluzie, pensia noastră fie nu va mai exista pentru că sistemul public de pensii se va prăbuşi la un moment dat, fie va fi extrem de mică/pur simbolică. Ce soluţii avem deci?

1. Pensii private. Ne apucăm să strângem bani devreme;
2. Dacă nu ne convine varianta de mai sus dintr-un motiv sau altul, altă posibilitate ar fi o familie largă: doi-trei-patru copii, că poate măcar unul o să vrea sau o să fie în stare să te ajute la bătrâneţe;
3. O să muncim până la adânci bătrâneţi;
   
4. Nu suntem primii care se confruntă cu problema asta. Toate ţările din Europa îmbătrânesc, cu excepţia a patru sau cinci. În vestul Europei, în ţări ca Franţa, Germania şi Olanda nu se simte fenomenul pentru că ei au un flux continuu de turci, arabi, africani şi chinezi care înlocuiesc bătrânii. Dar ca să atragi imigranţi ai nevoie de o economie cât de cât funcţională şi trebuie să le poţi oferi condiţii mai bune decât în ţările lor de origine. Să ne amintim deci că vorbim despre România;
5. Da' de ce să ne facem griji? Cică oricum vine sfârşitul lumii în 2012.
   

De ce aş merge cu trenul?

În mod normal aş alege trenul ca mijloc de transport pentru că e mai rapid decât maşina personală sau autocarul. Acuma, am zis "în mod normal", deci România iese din calcul. Cum bine se ştie, CFR-ul e renumit pentru viteza extrem de mică cu care se deplasează trenurile. După ce că nu avem drumuri pentru maşini, s-a ales praful şi de căile ferate, că statul nu a considerat că au nevoie de întreţinere. În urma unei discuţii avute, m-am hotărât să aflu exact cât de încet merg. Menţionez că nu am mai mers cu trenul în România de pe la vreo cinci ani şi că rezultatele nu m-au impresionat şi nu mă vor determina să încerc această experienţă în viitorul apropiat.

Cum se află preţul unui bilet?

Ca la noi, la nimeni... În sensul efectuării acestei analize, am zis să mă duc pe site-ul CFR-ului. Site-ul ăla e conceput în aşa fel încât să nu găseşti absolut nicio informaţie utilă, cu atât mai puţin preţurile biletelor şi durata călătoriilor. După îndelungi căutări pe Google, am dat pe un forum unde erau link-uri către două site-uri. De aici se află distanţa şi durata unei călătorii (search în stânga ecranului), iar de aici, în funcţie de distanţă, se află preţul. Motivul pentru care nu le-au pus pe toate într-un singur loc e mult prea profund şi filosofic pentru mine şi e peste capacitatea de procesare a creierului meu.

Later edit: În prima coloană din tabelele de pe primul site se află preţul. Daţi click pe iconiţă.

Acum - analiza. S-o luăm sistematic! În caz de plictiseală, săriţi direct la concluzii şi alternative. Dacă vă interesează un oraş anume, folosiţi Ctrl+F şi DIACRITICE.

P - personal;

A - accelerat;

R - rapid;

I - intercity.

Preţuri: clasa I, clasa a II-a;

Data: 15 octombrie 2010;

Toate călătoriile sunt de la Bucureşti (Gara de Nord). Ultima valoare este viteza medie.

WARNING: Datele de mai jos sunt PE HÂRTIE. În realitate timpii sunt mai lungi şi implicit vitezele medii mai mici. Deci situaţia e de multe ori mai tragică de atât.

Ploieşti (59 km)

P - 1h30' - 9,70 RON - 5,70 RON - 39 km/h;

A - 0h45' - 17,80 RON - 12,50 RON - 78 km/h;

R - 0h40' - 27,40 RON - 19,90 RON - 80 km/h;

I - 0h35' - 31,60 RON - 23,60 RON - 101 km/h;

Alexandria (134 km - via Roşiorii de Verde)
P -3h20' - 21,40 RON - 13,50 RON - 38 km/h;
R-P -2h30' - 47,00 RON - 33,00 RON - 54 km/h;
I-P - 2h35' - 52,20 RON - 37,60 RON - 53 km/h;

Braşov (166 km)

P - 4h50' - 27,20 RON - 17,70 RON - 34 km/h;

A - 3h15' - 51,00 RON - 33,30 RON - 51 km/h;

R - 3h00 - 56,60 RON - 40,90 RON - 55 km/h;

I - 2h50' - 61,60 RON - 45,30 RON - 59 km/h;

Constanţa (225 km)

A - 4h10' - 62,40 RON - 38,70 RON - 54 km/h;

R - 3h45' - 69,50 RON - 48,40 RON - 60 km/h;

Mangalia (268 km - via Constanţa)
A-P - 5h30' - 69,50 RON - 42,80 RON - 48 km/h;
R-P - 5h05' - 76,60 RON - 52,50 RON - 53 km/h;

Piteşti (108 km)

P - 2h35' - 18,70 RON - 11.50 RON - 42 km/h;

A - 1h45' - 33.90 RON - 23,20 RON - 62 km/h;

Giurgiu (118 km - via Videle)

A-P - 2h15' - 29,30 RON - 19,50 RON - 52 km/h;

R-P - 2h10' - 38,90 RON - 26,90 RON - 55 km/h;

I-P - 2h10' - 43,10 RON - 30,60 RON - 55 km/h;

Sper din tot sufletul că nu cer mai mult pentru "intercity" ăla, indiferent ce-o însemna asta.

Buzău (128 km)
P - 3h05' - 21,40 RON - 13,50 RON - 41 km/h;
A - 1h55' - 39,40 RON - 28,50 RON - 67 km/h;
R - 1h50' - 49,90 RON - 35,80 RON - 70 km/h;
I - 1h50' - 55,00 RON - 40,50 RON - 70 km/h;

Craiova (250 km)

A - 4h15' - 62,40 RON - 38,70 RON - 59 km/h;

R - 3h10' - 69,50 RON - 48,40 RON - 79 km/h;

I - 3h00 - 77,70 RON - 53,10 RON - 83 km/h;

Caracal (156 km)
A - 2h20' - 42,10 RON - 30,30 RON - 67 km/h;
R - 2h20' - 52,60 RON - 37,60 RON - 67 km/h;
I - 2h20' - 57,70 RON - 42,30 RON - 67 km/h;

Nu, pe bune! Chiar se aplică tarife diferenţiate??

Slatina (189 km)

A - 3h00 - 51,00 RON - 33,30 RON - 63 km/h;

Tulcea (334 km)

A - 6h50' - 71,80 RON - 46,10 RON - 48 km/h;

Brăila (228 km)

A - 3h30' - 62,40 RON - 38,70 RON - 65 km/h;

R - 3h15' - 69,50 RON - 48,40 RON - 70 km/h;

I - 3h25' - 77,70 RON - 53,10 RON - 66 km/h;

Ştiu că nu le prea am cu trenurile, dar intercity parcă trebuia să fie mai rapid decât rapidul, nu?

Galaţi (230 km)

A - 4h15' - 62,40 RON - 38,70 RON - 54 km/h;
R - 3h50' - 69,50 RON - 48,40 RON - 60 km/h;

I - 4h00 - 77,70 RON - 53,10 RON - 57 km/h;

Slobozia (133 km)

P - 3h35' - 18,70 RON - 11.50 RON - 37 km/h;

Drobeta Turnu-Severin (323 km)

A - 5h00' - 71,80 RON - 46,10 RON - 65 km/h;

R - 4h50' - 96,00 RON - 62,10 RON - 67 km/h;

I - 4h45' - 103,70 RON - 67,90 RON - 68 km/h;

Diferenţele sunt ridicol de mici. Ştiu că "time is money", dar nici chiar aşa.

Călăraşi (129 km - via Ciulniţa)

A-P - 2h10' - 35,10 RON - 24,30 RON - 60 km/h;

R-P - 2h10' - 44,00 RON - 31,80 RON - 60 km/h;

Târgu Jiu (sau după cum apare pe site, Tîrgu Jiu, 316 km)

A - 4h50' - 71,80 RON - 46,10 RON - 65 km/h;

Târgovişte (sau după cum apare pe site, Tîrgovişte, 80 km)

P - 2h00' - 12,90 RON - 8,30 RON - 40 km/h;

A - 1h25' - 25,40 RON - 17,90 RON - 56 km/h;

Râmincu Vâlcea (sau după cum apare pe site, Rîmnicu Vîlcea, 276 km)

A - 4h20' - 67,60 RON - 42,10 RON - 64 km/h;

R - 4h00 - 86,70 RON - 57,90 RON - 69 km/h;

Caransebeş (435 km)
A - 7h30' - 87,10 RON - 57,30 RON - 58 km/h;
R - 7h15' - 114,70 RON - 77,20 RON - 60 km/h;

I - 7h00' - 122,90 RON - 83,40 RON - 62 km/h;

Băile Herculane (364 km)
A - 6h00 - 75,40 RON - 47,90 RON - 61 km/h;
R - 5h45' - 99,60 RON - 63,90 RON - 63 km/h;
I - 5h35' - 107,30 RON - 69,70 RON - 65 km/h;

Hunedoara (478 km - via Simeria)
A-P - 8h45' - 91,20 RON - 60,20 RON - 54 km/h;
R-P - 8h10' - 118,80 RON - 80,10 RON - 59 km/h;

Sfântu Gheorghe, CV (sau după cum apare pe site, Sfîntu Gheorghe, 198 km)

A - 3h55' - 51,00 RON - 33,30 RON - 50 km/h;

I - 3h30' - 61,60 RON - 45,30 RON - 57 km/h;

Târgu Mureş (sau după cum apare pe site, Tîrgu-Mureş, 448 km)

A - 9h55' - 87,10 RON - 57,30 RON - 45 km/h;

I - 8h45' - 122,90 RON - 83,40 RON - 51 km/h;

În atenţia CFR: în 1993 Academia Română a decis înlocuirea lui "î" cu "â" când nu se află la începutul sau sfârşitul cuvântului.

Sighişoara (294 km)
A - 5h35' - 67,60 RON - 42,10 RON - 52 km/h;
R - 5h15' - 86,70 RON - 57,90 RON - 56 km/h;
I - 5h05' - 93,50 RON - 63,60 RON - 58 km/h;

Cluj-Napoca (497 km)

A - 9h10' - 87,10 RON - 57,30 RON - 54 km/h;

R - 8h50' - 114,40 RON - 77,20 RON - 56 km/h;

I - 8h40' - 122,90 RON - 83,40 RON - 57 km/h;

Sibiu (389 km)

A - 7h20' - 75,40 RON - 47,90 RON - 53 km/h;

R - 7h05' - 99,60 RON - 63,90 RON - 55 km/h;

Mediaş (333 km)
A - 6h15' - 71,80 RON - 46,10 RON - 53 km/h;
R - 6h00' - 96,00 RON - 62,10 RON - 55 km/h;
I - 5h45' - 103,70 RON - 67,90 RON - 58 km/h;

Alba-Iulia (414 km)

R - 7h20' - 114,40 RON - 77,20 RON - 56 km/h;

I - 7h25' - 122,90 RON - 83,40 RON - 55 km/h;

Miercurea-Ciuc (261 km)

A - 5h10' - 67,60 RON - 42,10 RON - 51 km/h;

I - 4h35' - 93,50 RON - 63,60 RON - 57 km/h;

Bistriţa (452 km)

A - 9h25' - 87,10 RON - 57,30 RON - 48 km/h;

Baia Mare (666 km)

A - 13h00 - 112,50 RON - 74,50 RON - 51 km/h;

R - 11h35' - 134,50 RON - 103,90 RON - 58 km/h;

Sighetu Marmaţiei (606 km)
A - 14h15' - 112,50 RON - 74,50 RON - 42 km/h;

Deva (472 km)

A - 8h05' - 87,10 RON - 57,30 RON - 58 km/h;

R - 8h35' - 114,40 RON - 77,20 RON - 55 km/h;

I - 8h35' -122,90 RON - 83,40 RON - 55 km/h;

De ce oare se mai fac diferenţieri între trenuri?

Timişoara (533 km)

A - 8h40' - 100,70 RON - 65,20 RON - 61 km/h;

R - 8h30' - 123,30 RON - 86,50 RON - 63 km/h;

I - 8h05' - 131,10 RON - 90,00 RON - 66 km/h;

Arad (618 km)

A - 10h15' - 100,70 RON - 65,20 RON - 60 km/h;

R - 10h40' - 134,50 RON - 103,90 RON - 58 km/h;

I - 10h45' - 142,90 RON - 111,40 RON - 57 km/h;

Timpii şi vitezele nu trebuiau să meargă în ordine inversă??

Satu Mare (750 km)

A - 15h00 - 139,80 RON - 106,80 RON - 50 km/h;

R - 13h10' - 148,20 RON - 114,30 RON - 57 km/h;

Reşiţa (474 km)

A - 8h35' - 87,10 RON - 57,30 RON - 55 km/h;

Lugoj (474 km)
A - 7h55' - 87,10 RON - 57,30 RON - 60 km//h;
R - 7h45' - 114,40 RON - 77,20 RON - 61 km/h;
I - 7h25' - 122,90 RON - 83,40 RON - 64 km/h;

Zalău (589 km)

A - 13h00 - 100,70 RON - 65,20 RON - 45 km/h;

Oradea (649 km)

A - 12h30' - 100,70 RON - 65,20 RON - 52 km/h;

I - 11h40' - 142,90 RON - 111,40 RON - 56 km/h;

Focşani (199 km)

P - 4h40' - 30,30 RON - 18,70 RON - 43 km/h;

A - 3h05' - 54,10 RON - 34,30 RON - 64 km/h;

R - 3h00' - 59,70 RON - 41,90 RON - 66 km/h;

I - 2h55' - 64,70 RON - 46,30 RON - 68 km/h;

Bacău (302 km)

A - 4h50' - 71,80 RON - 46,10 RON - 62 km/h;

R - 4h40' - 96,00 RON - 62,10 RON - 65 km/h;

I - 4h30' - 103,70 RON - 67,90 RON - 67 km/h;

Vaslui (341 km)

A - 5h55' - 71,80 RON - 46,10 RON - 57 km/h;

R - 5h40' - 96,00 RON - 62,10 RON - 60 km/h;

I - 5h30' - 103,70 RON - 67,90 RON - 62 km/h;

Iaşi (408 km)

A - 7h10' - 87,10 RON - 56,30 RON - 57 km/h;

R - 6h55' - 114,40 RON - 77,20 RON - 59 km/h;

I - 6h30' - 122,90 RON - 83,40 RON - 63 km/h;

Botoşani (476 km)

R - 7h55' - 114,40 RON - 77,20 RON - 60 km/h;

Piatra Neamţ (362 km)

R - 6h20' - 99,60 RON - 63,90 RON - 57 km/h;

I - 6h10' - 107,30 RON - 69,70 RON - 59 km/h;

Suceava (447 km)

A - 6h55' - 87,10 RON - 56,30 RON - 65 km/h;

R - 6h45' - 114,40 RON - 77,20 RON - 66 km/h;

I - 6h20' - 122,90 RON - 83,40 RON - 70 km/h;

Concluzii

Nu mai e nevoie de cine-ştie ce alte comentarii. Cifrele boldate şi comentariile scurter spun aproape totul. În urma unui calcul, am ajuns la concluzia că vitezele medii de deplasare sunt nesemnificative:

• personal: 39,17 km/h;
• accelerat: 55,49 km/h;
• rapid: 60,15 km/h;
• intercity: 58,35 km/h.

Media toatală de viteză a trenurilor din România e de 56,45 km/h. În ţări vecine, mai mult sau mai puţin dezvoltate ca România, gen Ungaria, Serbia, Croaţia aceasta se învârte în jurul valorii de 130 km/h. Asta e viteza medie, deci sunt chiar şi mai rapide de atât. Germania: 200 km/h. Japonia: 260 km/h. Record TGV: 574 km/h. Medie viteză tren Maglev, Shanghai: 430 km/h. Intercity e mai scump decât rapidul dar, per ansamblu, ceva mai lent...

Alternative

TAROM! Deşi au preţuri mai mari decât alte companii în străinătate, preţurile pentru destinaţiile din ţară sunt acceptabile. Mai bine mergem cu avionul... Serios. Preţurile sunt de două-MAXIM trei ori mai mari ca la tren, dar durata călătoriei mult, mult mai scurtă. Din păcate, curse din Bucureşti sunt disponibile doar spre câteva oraşe mari, 11 la număr. Data: 15 octombrie 2010, zboruri dus, clasa economic, curs de schimb: 4,26 RON/EUR, taxe de aeroport incluse.

Bacău - 0h50' - 45,41 EUR - 193,45 RON;
Baia Mare - 1h20' - 62,41 EUR - 265,86 RON;
Cluj-Napoca - 1h00 - 71,41 EUR - 304,20 RON;

Constanţa - 0h30' - cursă desfiinţată pe motiv de neprofitabilitate;
Iaşi - 1h05' - 53,41 EUR - 227,52 RON;
Oradea - 1h20' - 63,41 EUR - 270,12 RON;
Satu Mare - 1h20' - 91,41 EUR - 389,41 RON;
Sibiu - 0h50' - 55,41 EUR - 236,05 RON;
Suceava - 1h10' - 81,41 EUR - 346,81 RON;
Târgu Mureş - 0h55' - 55,41 EUR - 236,05 RON;
Timişoara - 0h50' - 51,41 EUR - 219,01 RON.

În condiţiile astea călătoria cu avionul către destinaţii interne nu mi se mai pare un moft, ci un lucru cât se poate de normal, că şi dacă ai maşină nu rezolvi cine-ştie-ce. Şoselele nu sunt într-o stare cu mult mai bună decât căile ferate.

Bloggerii şi limbile străine

Acum câteva luni am adresat următoarea întrebare în colţul din stânga sus al blogului: În care dintre următoarele limbi străine puteţi să purtaţi o conversaţie fără să gesticulaţi prea mult? Abia acum câteva zile mi-am dat seama că nu mai am de ce să o ţin acolo, aşa că am zis să salvez rezultatele într-o postare şi să mai fac curăţenie.

English (engleză): 80% (77);
Français (franceză): 23% (22);
Italiano (italiană): 16% (15);
Español (spaniolă): 11% (10);
Português (portugheză): 2% (1);
Deutsch (germană): 4% (3);
Русский (rusă): 5% (4; probabil moldoveni);

Български (bulgară): 2% (1);

Српски/Hrvatski (sârbă/croată): 2% (1);
Magyar (maghiară): 2% (2);
Ελληνικά (greacă): 0;
Türkçe (turcă): 0;
(arabă): 2% (1);

日本語 / 中文 (japoneză/chineză): 2% (2, cel mai probabil prima);

Alta sau altele: 6% (6);
Nu prea le am cu limbile străine/moldovenească: 13% (13);

Voturi: 97

Concurenţă "record" la ASE în 2010

Acum doi ani eram în postura de a da examenul de admitere la facultate. Spre norocul meu, am şi intrat şi sunt student la ASE până în ziua de azi. Ieri, din întâmplare, am dat peste situaţia înscrierilor la facultăţi. Lista era completă, că doar mâine înep examenele şi arăta în felul următor:

Observaţi ceva ciudat? Dacă nu, uitaţi-vă la căsuţele scrise cu roşu din dreapta jos. Tot nu vedeţi nimic ciudat? Hai să adunăm totalurile de la buget şi taxă: 2650+2210=4860. Şi pentru ca totul să fie cât se poate de clar o să zic şi că 4702 e mai mic ca 4860.

Ţin să precizez că asta e o situaţie întâlnită mai des la facultăţi ca Medicina sau Politehnica, în nici un caz la ASE. De asemenea, acum doi ani concurenţa, dacă nu mă lasă memoria, a fost de cinci (5) pe loc şi numărul opţiunilor a fost în jur de 50.000. Anul acesta concurenţa este de doar 1,8 candidaţi/loc. Concurenţa se calculează în funcţie de numărul de locuri la buget. Luând în considerare şi locurile de la taxa (opa, mai puţine decât cele de la buget anul ăsta!) ajungem la magnifica cifră de 0,97 candidaţi/loc. În alte cuvinte, singurul motiv pentru care se mai ţine examenul de admitere anul acesta e pentru a determina cine trebuie să dea bani şi cine nu. Ţinând cont de poveşti auzite despre anii trecuţi, pot spune fără mari îndoieli că toţi candidaţii vor fi admişi indiferent dacă vor lua notă de trecere sau nu.

Deci, de ce s-a ajuns în situaţia asta? Păi cred că există mai multe posibile motive, mai mult sau mai puţin posibile:

1. E criză. Şcoala e pe bani, tocmai s-a scumpit anul trecut. În anul următor e posibil să se întâmple acelaşi lucru. Da' stai aşa! Lumea tot are nevoie de şcoală, nu? "Ai carte, ai parte"... Mă rog, am înţeles că în ultimul timp la mulţi se aplică o variantă modificată a proverbului: "Ai carte, n-ai job". Dar asta e altceva;
2. În următorii câţiva ani după revoluţie s-ar părea că s-au născut mai puţini copii. Dar chiar atât de puţini??;
3. Fiind criză, poate mulţi se gândesc că economia nu mai e un domeniu chiar aşa de... căutat. Dacă ăsta e cazul, am o întrebare. Credeţi că criza va dura până la infinit? Nu. Probabil că o să mai dureze ani buni, în România cel puţin, dar nu în niciun caz până la sfârşitul vieţilor noastre;
   
4. Promovabilitatea la bacul de anul acesta a fost jalnică (67%, cea mai scăzută în 20 de ani), Bucureştiul fiind sub medie (59%). N-ai luat bacul, nu poţi să dai la facultate. Logic, nu?;
5. Multora s-ar putea să nu le placă, dar generaţia din următorii ani de după '90 e formată în mare parte dintr-o adunătură de retardaţi... Şi eu sunt născut în '89. LA SFÂRŞIT DE '89. Am zis "mare parte", deci nu generalizez. Şi am primit confirmarea acestui fapt de la prieteni şi colegi care au fraţi sau surori născuţi în acea perioadă. Asta e, în ultima vreme, pe măsură ce trece timpul, generaţiile sunt din ce-n ce mai tâmpite. Ăştia de acum sunt mai proşti decât noi, cum noi suntem mai proşti decât cei cu 5-10 ani mai mari ca noi;
6. Poate se cam spulberă zvonul cum că la ASE e "uşor" şi că dacă reuşeşti să intri sigur ieşi. Sigur, e mai uşor decât în Politehnică, Medicină sau Construcţii, de exemplu. Asta, da. Dar "uşor" şi atât nu mi se pare o descriere adecvată. Cei care vor o facultate din care să iasă cu diplomă şi fără dureri de cap orice ar fi, ar trebui să se intereseze de un loc la universităţile de prestigiu gen Spiru Haret, Româno-Americană sau Bioterra.
   

În concluzie, ASE-ul a pierdut banii din înscrieri şi o să-şi reducă câştigurile la anul, dar să privim partea bună: măcar cei care s-au dus la înscriere anul ăsta au scăpat de cozile la care a trebuit să stau şi eu acum doi ani. Şi cozile la plata restanţelor vor fi şi ele uşor mai scurte, nu?

TVA 24%

Acum două zile guvernul s-a gândit (vorba vine) la o altă măsură "anti-criză": creşterea TVA de la 19% la 24%. Să recapitulăm: se taie o grămadă de subvenţii, se taie salariile bugetarilor cu 25%, pensiile nu pot fi tăiate cu 15% că e neconstituţional, deci creşte TVA în loc de asta. Unde mai pui şi că oricum nu avem cine-ştie-ce economie - în afară de Dacii nu producem prea multe alte lucruri, suntem pe drumul pe care a apucat-o Grecia, doar că în final noi, spre deosebire de ei, cel mai probabil o să-l parcurgem până la capăt, că deşi nu suntem în Balcani din punct de vedere geografic, suntem mai balcanici ca ei.

Din ce ne spune guvernul, pe 1 iunie, adică peste două zile, intră în vigoare noul TVA. Sigur, au omis câteva detalii: orice schimbare a codului fiscal în mod normal intră în vigoare la şase luni după ce este aprobată şi ar mai fi aspectul mijloacelor fizice de aplicare a noii măsuri. Programele de contabilitate şi ale caselor de marcat nu se schimbă singure şi o schimbare la nivel naţional ar lua mult mai mult de două zile chiar dacă se apucă din secunda asta de muncă şi lucrează non-stop.

Deci din scăderea salariilor şi creşterea TVA va rezulta o scădere a puterii de cumpărare. Preţurile nu vor creşte doar cu 5%. De fiecare dată când se fac astfel de creşteri preţurile cresc cu mai mult din cauză mulţi comercianţi nu ştiu exact care este definiţia cuvântului "aproximare". Dar fiind criză, probabil că mulţi îşi vor da seama că dacă vor face asta îşi vor face mai mult rău decât bine. Dar chiar şi aşa, preţurile vor creşte cu mai mult. Orice bunuri sunt făcute din materii prime. Şi la acestea se aplică TVA 24%, deci costuri de producţie mai mari, care se vor regăsi în preţuri. Aproape sigur creşterea TVA o să fie însoţită de o creştere a evaziunii fiscale, deci creşterea încasărilor statului din TVA s-ar putea să nu fie atât de mare precum ar trebui. O altă viitoare măsură, în acelaşi stil ca cele de până acum, care dacă lucrurile o vor ţine tot aşa sigur va veni, ar fi creşterea cotei unice de impozit pe profit de la 16% la cine-ştie-cât. Asta ar aduce multe firme în faliment şi evident, şomajul ar creşte. O creştere a şomajului înseamnă o scădere a consumului. Dacă scade consumul înseamnă că multe firme nu mai au cui să-şi vândă produsele şi riscă să fie nevoite să-şi oprească activitatea. Creşterile de taxe aplicate fără cap duc la creşterea inflaţiei, adică la scăderea valorii banilor. Asta duce la falimentul altora, la şomaj şi mai mare şi ne vom învârti în acelaşi cerc. Mai pe scurt, va creşte sărăcia şi uite aşa ne săpăm singuri groapa.

Că tot veni vorba de gropi, hai să ne imaginăm cum ar arăta raportul lunar al administratorului unui bloc de 10 etaje pentru o scară cu privire la întreţinere:

• 5 - factură achitată integral;
• 10 - factură achitată parţial şi acumulează datorii;
• 3 - decedaţi - nu au mai avut bani de mâncare/medicamente;
• 2 - nu mai au mult.

Despre cei trei din situaţia ipotetică de mai sus oricine ar spune "Dumnezeu să-i odihnească, dar măcar au scăpat de griji". Sau poate că nu... TVA 24% se va aplica şi la sicrie şi servicii funerare, deci şi să mori o să te coste mai mult. Şi dacă vrei să fii incinerat creşterea preţului o să fie şi mai mare pentru că nu numai că va creşte TVA, ci se va scoate subvenţia la gaze naturale.

Fumatul dăunează grav sănătăţii. Dar nu numai...

În ultimul timp am văzut pe mai multe bloguri tot felul de articole despre fumat şi despre pericolele sale, care încercau, bănuiesc, să te convingă să nu te apuci de fumat. Evident, cel mai invocat argument era cel al sănătăţii. Citindu-le, am aflat că fumatul poate provoca următoarele: scurtarea vieţii cu un număr semnificativ de ani, creşterea riscului de apariţie a cancerului, de producere a infarctului, îngălbenirea dinţilor şi multe alte lucruri nasoale pe care nu mi le mai amintesc... Şi nefiind fumător, nici nu prea mă interesează.

Fumatul pasiv, adică fumul inhalat de la alţii, cică ar fi chiar mai periculos decât fumatul propriu-zis. Deci, dacă nu vreţi să muriţi de la fumatul pasiv, apucaţi-vă de fumat! Nu, glumeam doar. Fumatul chiar îţi scurtează viaţa şi chiar provoacă chestiile alea de pe abţibildurile cu mesaje încurajatoare de pe pachete. Doar un singur lucru e omis în cele mai multe articole despre fumat: pentru a avea "privilegiul" de a muri din cauza fumatului, trebuie să fumezi timp de multe zeci de ani. Şi în tot timpul ăsta e posibil să te omoare multe alte lucruri...

Adevărat, dar neimpresionant.
Plus că după câteva pachete bănuiesc
că te obişnuieşti şi cu imaginile

Cel mai solid argument pentru a nu te apuca de fumat mi se pare următorul:

11 lei/pachet

În comparaţie cu asta, riscurile de sănătate sunt nesemnificative. Cum spuneam, ele se manifestă abia după mulţi ani. Buzunarul e afectat PE LOC. Şi grav de tot. Să extindem puţin. Un fumător înrăit ajunge şi la 2 (două) pachete/zi. Dar media, din câte am înţeles e de 1 (unul) pe zi. Aşadar să extindem:

11/20 = 0,55 lei/ţigară ; 0,13 euro
Privind lucrurile din unghiul ăsta, nu e chiar atât de rău. Dar repet, un fumător obişnuit nu fumează o ţigară pe zi, ci un pachet întreg.

11*365 = 4.015 lei/an sau în cel mai rău caz 2*11*365 = 8.030 lei/an ; 987,80 euro respectiv 1975,60 euroSalariul mediu la noi în ţară era la sfârşitul anului trecut de 1.795 lei (437,80 euro), în timp ce salariul minim era de 705 lei (171,95 euro).

4.015/1.795 = 2,23 salarii medii/an din 12, câte încasează orice angajat (sau 4,46 la ăia mai hotărâţi)
2,23/12*100 = 18,58% din veniturile anuale pe ţigări??? (sau 37,16% la ăia mai hotărâţi)

Să zicem că cineva fumează timp de 40 de ani până când în sfârşit moare de cancer pulmonar sau o chestie d'asta provocată de fumat:
4.015*40 = 160.000 lei (1.600.000.000 lei vechi) sau 39.024,39 euro; sau 320.000 lei / 78.048,78 euro

De banii ăştia îţi iei o garsonieră, la ce preţuri sunt pe piaţa imobiliară acum. Sau poate vrei o maşină mişto... Ca să nu mai spun că poţi să faci peste 1.600 de plinuri de benzină cu aceeaşi sumă. Ai casă? Ai maşină? Atunci poate o excursie în jurul lumii! Sau două, că bugetul calculat mai sus e suficient.

Ce preferi? Una din cele de mai sus sau asta?

Autostrăzile bananiere

Toată lumea ştie că avem una dintre cele mai proaste reţele de drumuri din Europa. Doar 270 km de autostradă şi ciotul de 42 km Turda-Gilău. Şi mai avem şi câteva drumuri cu două benzi pe care poţi să mergi cât de cât cu o viteză constantă, mai mult prin sudul ţării. În rest, drumuri cu o singură bandă pe care dacă ai noroc mergi fără să stai la coadă, dacă nu, nu şi pe care dacă nu eşti foarte atent la depăşiri poţi să îţi distrugi maşina în cel mai bun caz sau poţi să te distrugi pe tine în cel mai rău. Oricum, toţi ştiu situaţia, nu trebuie să detaliez şi să scriu ceva despre cât de rău e.

În loc de asta o să fac o comparaţie. Comparaţia asta va fi fie amuzantă, fie deprimantă, depinde din ce unghi privim lucrurile. Să începem. Pe hărţi autostrăzile sunt cu portocaliu. Suprafeţele sunt în kilometri pătraţi. Suprafaţă ţării noastre e de 238.391

Serbia
suprafaţă: 88.361
km autostradă: 700
cuvânt pt. "autostradă" în limba locală: iugoslavă: aутопут (autoput) / aутоцecтa (autocesta)

Croaţia
suprafaţă: 56.594
km autostradă: 1.050
cuvânt pt. "autostradă" în limba locală: iugoslavă: autocesta / autoput

Macedonia
suprafaţă: 25.713
km autostradă: 406
cuvânt pt. "autostradă" în limba locală: macedoneană: aутопaт (autopat)

Slovenia
suprafaţă: 20.273
km autostradă: 600
cuvânt pt. "autostradă" în limba locală: slovenă: avtocesta

*în unele dintre următoarele ţări sunt socotite autostrăzi şi drumurile cu o două benzi cu sensurile separate doar de un marcaj mai lat

Iordania*
suprafaţă: 92.300
km autostradă: 1.400
cuvânt pentru autostradă în limba locală: arabă: طريق سريع (tarik sayiara)

Siria
suprafaţă: 185.180
km autostradă: 3.000
cuvânt pentru autostradă în limba locală: arabă: طريق سريع (tarik sayiara)

Iraq
suprafaţă: 438.317
km autostradă: 4.300
cuvânt pentru autostradă în limba locală: arabă: طريق سريع (tarik sayiara), kurdă: بزرگراهها (baz rikarahma)

Israel
suprafaţă: 20.770
km autostradă: 400
cuvânt pentru autostradă în limba locală: כביש מהיר (kevish mehir)


Kenya*
suprafaţă: 580.367
km autostradă: 5.400
cuvânt pentru autostradă în limba locală: engleză, swahili: highway, motorway

Uganda*
suprafaţă: 236.040
km autostradă: 1.500
cuvânt pentru autostradă în limba locală: engleză, swahili: highway, motorway

Rwanda*
suprafaţă: 26.338
km autostradă: 700
cuvânt pentru autostradă în limba locală: franceză, kinyarwanda: autoroute

Burundi*
suprafaţă: 27.830
km autostradă: 900
cuvânt pentru autostradă în limba locală: franceză, kirundi: autoroute


Etiopia*
suprafaţă: 1.104.300
km autostradă: 6.800
cuvânt pentru autostradă în limba locală: motemekina

Djibouti*
suprafaţă: 23.200
km autostradă: 790
cuvânt pentru autostradă în limba locală: franceză: autoroute, طريق سريع (tarik sayiara)

Somalia
suprafaţă: 637.661
km autostradă: 2.800
cuvânt pentru autostradă în limba locală: somaleză: tarekwazaari

observaţii: fiind război civil de 19 ani, nu sunt deloc în stare bună; pe porţiunea din sud de lângă coastă rişti să te trezeşti cu un glonte în cap, zona fiind patrulată de miliţiile Uniunii Curţilor Islamice

Lesotho*
suprafaţă: 30.355
km autostradă: 800
cuvânt pentru autostradă în limba locală: engleză, sotho: highway, motorway

Swaziland
suprafaţă: 17.634
km autostradă: 650
cuvânt pentru autostradă în limba locală: engleză, swazi: highway, motorway


Zimbabwe
suprafaţă: 390.737
km autostradă: 3.700
cuvânt pentru autostradă în limba locală: engleză, shona, ndebele: highway, motorway
observaţii: inflaţie 300.000.000% în ultimul an; şi nu prea se găseşte benzină

Dacă are cineva dubii cu privire la existenţa celor trei ţări de mai sus, DA, chiar există, nu le-am inventat. Pentru asta am încărcat şi hărţile. Dar mi se pare logic să aibă autostrăzi pentru că în prima speranţa medie de viaţă e de 42 de ani, iar în a doua de 32, deci sunt puţin presaţi de timp şi trebuie să se deplaseze repede.

Marijuana ne scoate din criză!

Da, e adevărat! După cum ştim, de mai bine de un an lumea e bântuită de criza economică. Şi toţi se dau peste cap încercând s-o rezolve. Soluţia e oarecum evidentă: trebuie încurajată producţia de bunuri şi servicii; trebuie pusă economia în mişcare.

Ei bine, următoarea soluţie ar face o grămadă de oameni fericiţi! Printre ei se numără hipioţii, olandezii şi locuitorii oraşului Niagra Falls, NY. Vorbesc despre LEGALIZAREA MARIJUANEI. Adică comercializarea ei în mod legal şi desigur, încasarea TAXELOR aferente. Mai jos e un grafic cu potenţialul fiscal şi infracţional al marijuanei în Statele Unite.

Cifrele ar trebui să aibă încă un zero.
Dar cel care a realizat harta cred că
se numără printre consumatori

Momentan e ilegală în toate ţările lumii, mai puţin Olanda. În unele de state din SUA e legală numai pentru utilizarea în scop medicinal. La ce-o fi bună, nu ştiu... Motivul pentru care e ilegală e că provoacă tot felul de chestii nasoale, cum ar fi că are efecte halucinogene, provoacă încetinirea funcţiilor creierului şi cam tot ce provoacă şi ţigările normale. Mai pe scurt, tâmpeşte. Dar în cazul americanilor, cel puţin, nu s-ar observa. Ca şi în cazul ţigărilor şi alcoolului, dacă te apuci, o faci pe sănătatea ta. Aparent motive pentru menţinerea interdicţiei nu sunt prea multe. Şi dacă ne gândim că Prohibiţia (1920-1933) a fost ridicată tot din motive economice...

Şi cifrele de mai sus sunt valabile doar pentru America. În Europa trăiesc de două ori mai mulţi oameni, dar nu la fel de proşti ca americanii, deci posibil nu la fel de mulţi consumatori. Şi în China de trei ori mai mulţi ca-n America! Dar acolo sub legislaţia actuală ai fi împuşcat dacă te-ar prinde.

Unii entuziaşti ai produsului şi-au luat
libertatea de a face câteva sugestii de prezentare

Booze consumption throughout the world

După cum am scris acum ceva timp, una dintre problemele pe care o poţi avea în America dacă eşti "minor" este achiziţionarea de băuturi alcoolice. Prin băuturi alcoolice mă refer la un pahar de bere sau de vin (american; 4-8% alcool). Adică nici măcar ceva tare ca whisky, vodkă sau alte cele. Minor e pus între ghilimele că limita în America e de 21 de ani (>19 adică).

Pentru că mi s-a părut un pic aberantă legea asta, m-am interesat de legislaţia în domeniul consumului de alcool în alte ţări. Şi am reuşit să fac şi o hartă:


Asta nu e atât de uşor precum sună. Nici articolul de pe Wikipedia nu era complet. Şi pe tot felul de alte situri pe care ajungeai de pe Google găseai la unele ţări informaţii contradictorii. Oricum, e destul de colorată, nu?

După cum se vede, cele mai multe ţări ale lumii sunt colorate cu albastru. Adică limita de vârstă e de 18 ani. Mi se pare acceptabil. 18 = major, nu? Dar în unele ţări legislaţia e mai puţin drastică. Irlandezii, cei mai mari beţivi din lume (e oficială chestia), vând alcool oricui are peste 14 ani. Asta în traducere liberă înseamnă oricui peste 3 ani. Cred că ar trebui precizat că în multe ţări, printre care şi România, nu se aplică legislaţia foarte strict. În Tunisia, deşi e ţară majoritar musulmană, limita e de 15 ani. În multe ţări din vestul Europei şi câteva din Africa, limita e de 16 ani, în timp ce în Cipru şi Malta e 17.

Dar există şi ţări în care chiar dacă eşti major nu poţi să bei. În Coreea de Sud, Nicaragua şi în cea mai mare parte a Canadei limita e de 19 ani. În primele două nu se aplică prea strict. În Canada în provinciile Québec, Alberta şi Manitoba e doar 18. Aşa că "minorii" din provinciile Toronto, Newfoundland, New Brunswick şi statele americane Maine, Vermont, New Hampshire şi părţi ale New York-ului se mai duc din când în când în Québec "să-şi îmbunătăţească cunoştinţele de franceză". Donnez moi encore un verre de vin, s'il vous plaît. Et deux bouteilles de bière pour mes amis.

Dar asta nu e tot. În Japonia, Islanda, Paraguay şi Thailanda e 20. Dar doar în Japonia se aplică. Şi în Islanda cel mai rău lucru care se poate întâmpla este să îţi confişte poliţia băutura. Dar asta se întâmplă doar dacă le e prea sete... Şi ajungem şi la limita nesimţită de 21, care se aplică în SUA. Aparent armele, ţigările şi maşinile, la care americanii au acces de la 18, respectiv 16 ani, sunt MULT mai puţin periculoase decât berea. Totuşi nu e singura ţară în situaţia asta. Indonezia, Sri Lanka şi Camerun au aceeaşi limită. Dar în ultimele două nu se prea aplică şi în Indonezia asta se întâmplă din motive religioase. Indonezia e ţară islamică şi în Coran scrie că musulmanii nu au voie să bea alcool. Singurii care o duc mai rău sunt nepalezii. În Nepal dacă vrei să-ţi iei o bere trebuie să ai cel puţin 24 (douăzeci şi patru) de ani. Şi în Delhi, capitala Indiei, limita e d 25 de ani. Dar se pare că jumate din clienţii barurilor din Delhi au între 18 şi 24 de ani. Şi se aplică... Localnicii de acolo la vârsta asta au deja vreo doi-trei copii. Dar să bea, NU!

Şi în final, dacă nu poţi să supravieţuieşti fără doza zilnică de alcool ar fi bine să eviţi următoarele ţări: Arabia Saudită, Kuwait, Bahrain, Yemen, Libia, Sudan, Somalia, Iran, Afganistan, Bangladesh, Brunei, statele Gujarat, Manipur şi Mizoram din India, Pakistan, Emiratele Arabe Unite, Oman şi Gambia. În ultimele patru este interzis doar musulmanilor, dar pentru restul e disponibil la preţuri astronomice. Şi nu e bine să încerci să bei pentru că pedeapsa pentru consumul de alcool dacă eşti prins e biciuirea în public.

Cât de utilă e şcoala în România?

Cât de utilă-i şcoala? De ce ne pierdem timpul sau de ce ne-am pierdut timpul pe acolo? Sunt întrebări pe care aproape oricine ş-i le-a pus la un moment dat. Eu mi le-am pus de multe ori şi am purtat de nenumărate ori discuţii pe tema asta. În ultima lună de vreo două ori. La ultima astfel de discuţie mi-am adus aminte că acum câteva luni vroiam să calculez şi să văd exact cât de (in)utilă e şcoala pe la noi. Doar că pentru ce vroiam eu să fac erau necesare prea multe calcule, cu prea multe numere şi prea mult timp şi m-am încurcat şi am lăsat-o baltă. Dar tot atunci mi-am amintit că există şi Microsoft EXCEL.

Şi cum orice lucru cu multe numere care "manual" durează o oră sau două în EXCEL durează vreo 15 minute, nu mi-a luat prea mult. Rezultatul m-a surprins un pic: 5,24 / 10. Adică peste jumate... Hmmm, ciudat. Dar, mai jos avem foaia de calcul:

CLICK TO ENLARGE

Până acum am trăit cu impresia că trei sferturi din lucrurile pe care le-am făcut la şcoală nu le mai ştiu. Impresia asta se datorează faptului că pe parcursul celor 12 ani de şcoală am studiat nici mai mult nici mai puţin de 22 (douăzeci şi două) de materii, care, după cum se vede din note, au fost inutile sau aproape inutile.

CUM FUNCŢIONEAZĂ?

În primul tabel pe coloane sunt cei 12 ani şi pe fiecare rând câte o materie. În fiecare rubrică e trecut numărul de ore de la materia respectivă din fiecare săptămână. Pe ultima linie se găseşte numărul săptămânal de ore din fiecare an. În coloana "N", sum (Bn:Mn) e suma numărului săptămânal de ore din toţi anii de la fiecare materie. Înmulţindu-l cu 36 (numărul de săptămâni dintr-un an) obţinem numărul total de ore de la materia respectivă din toţi anii.

Formula utilităţii:

Σ (ore/materie * notă) / 11376 (nr. total de ore petrecute la şcoală)

E formula mediei armonice aplicată în situaţia de faţă. Rezultatul pentru mine e 5,24.

Explicaţii note:

Română - 6: Am citit cam două treimi sau trei sferturi din "marile opere" ale "marilor autori" pe care le-am avut de citit şi la o parte din ele chiar mai ştiu despre ce e vorba. Doar că la fiecare dintre ele am studiat şi ultima virgulă şi le-am întors pe toate părţile şi am făcut tot felul de comentarii tâmpite... Una peste alta, nu mai ştiu nimic despre alegoria multi-literară din "Luceafărul" sau despre simbolurile nu-ştiu-cui din "Baltagul";
Engleză - 10: I speak English well, but there's a high possibility I'm sure that it's not because of what I learned in school, but because of what I learned from Cartoon Network, FOX Kids and HBO;
Franceză - 9: Je parle le français assez bien mais ça c'est certainement pas grâce à ce qu'on a étudié à l'école, mais À CAUSE de l'école. C'est une grande difference...;
Latină - 1: Lingua latina mortua est. Sau aşa ceva... Latina e o limbă moartă. De ce să te stresezi să înveţi o limbă moartă? Limbă moartă înseamnă că n-o mai vorbeşte nimeni în afară de Papa la slujba de duminică. N-ar fi mai productiv şi mai util să înveţi italiană sau spaniolă în loc?;
Matematică - 4: Ni s-a spus că la matematică şi la toate materiile în general în liceu şi generală se învaţă lucruri care ţin de "cultura generală". Integralele, vectorii, derivatele, matricile şi multe alte chestii de care nu vreau să-mi amintesc, şi chiar dacă aş vrea, n-aş putea, sunt cu MULT peste limitele culturii generale;
Fizică - 2: În principiu pentru că în generală nu am făcut nici jumate din ore şi că în liceu se studiau tot chestii de "cultură generală";
Chimie - 2: Cultura asta "generală"...;
Istorie - 9: No comment;
Educaţie civică - 5: Oricum făceam istorie la jumate din orele alea;
Geografie - 7: Nu ştiu prea multe despre geografia fizică. Adică munţi, râuri, alea...;
Logică - 1: Nici nu mai ştiu despre ce era vorba;
Psihologie - 1: Nu mai ştiu despre ce era vorba;
Economie - 10: Am dat la admitere la ASE, că altfel ar fi fost tot 1;
Filosofie - 1: Nu mai ştiu despre ce era vorba;
Religie - 7: No comment;
Muzică - 2: Nu ştiu ce sunt liniile alea cu puncte şi cerculeţe pe ele;
Desen - 8: No comment;
Sport - 2: Două ore pe săptămână, la care "încălzirea" durează 20 de minute din 50 nu te ajută la mare lucru...;
Tehnologie/Lucru manual - 2: De la orele alea n-am învăţat decât să fac avionaşe de hârtie;
Informatică - 7: S-ar putea să mai ştiu ceva despre programarea în Pascal;
Educaţie antreprenorială - 1: Nu mai ştiu despre ce era vorba. Un fel de economie cred;

ATENŢIE: Notele acordate trebuie să fie cât mai obiective cu putinţă. NU trebuie folosite notele din carnet şi catalog, pentru că nu reflectă realitatea. Trebuie notate cunoştinţele la materia respectivă, nu profesorul sau profesorii.

Lista neagră şi excesiv de lungă a MAE

Pe situl Ministerului Afacerilor Externe al României, printre multe alte lucruri, putem găsi şi o listă cu ţări în care ne este recomandat să evităm să ne deplasăm din fel de fel de motive. În general motivele includ războaie sau alte fenomene care îţi pot pune viaţa în pericol. Este o iniţiativă bună că dacă vrei să pleci într-un colţ mai puţin primitor al lumii să ştii la ce să te aştepţi, nu?

Lista asta neagră cu avertismente sau alerte, cum le spun ei, de călătorie arată în felul următor:


Iniţiativa e, după cum spuneam, foarte bună, dar n-ar strica deloc dacă n-ar fi făcută în doru' lelii. Hai să explicăm şi s-o analizăm mai atent:

1. AFGANISTAN. Aici e clar motivul pentru care apare pe listă. E o ţară în care practic n-a mai fost pace încă din anii '70 şi chiar şi acum zboară gloanţe şi explodează bombe în jurul tău peste tot;
2. AFRICA DE SUD. Unele zone pot fi periculoase cică. Mai exact Johannesburg, Pretoria şi alte township-uri. Cică se împuşcă ăia noaptea în mijlocul străzii şi se lasă cu morţi şi răniţi. Nimic nou aici, dar să zicem că e bine că e pusă pe listă... ;
3. ALGERIA. În zona Kabylia cică atentatele teroriste au o frecvenţă ridicată. Sorry, ultimele atentate în Algeria au fost în aprilie 2007, adică acum aproape 2 ani jumate, după care armată algeriană a avut grijă de teroriştii din zonă. N-aş zice că e o frecvenţă chiar aşa de ridicată. Şi oricum e un pic expirat;
   
4. ARABIA SAUDITĂ. Prezenţa fundamentaliştilor islamişti ai Al-Qaeda reprezintă un factor mare de risc. Fundamentaliştii islamici sunt finanţaţi în mare parte de Regatul Saudit. Aşa că de ce ar aruca în aer mâna care îi hrăneşte??;
5. ARGENTINA. Evitaţi deplasările ce nu sunt absolut necesare. Asta din cauza noii gripe A H1N1. Are you fuckin' kiddin' me? Gripa a ajuns în toată lumea deja. Şi poţi s-o iei în orice avion oriunde în lume dacă e cineva bolnav în preajma ta;
6. BANGLADESH. Evitaţi deplasările ce nu sunt absolut necesare din cauza situaţiei politice instabile şi a mişcărilor de stradă violente. Adevărat. Aproape... Asta se întâmpla prin 2007. A fost o perioadă mai nasoală, dar s-au organizat alegri democratice şi un guvern legitim a fost învestit în ianuarie 2009;
7. BRAZILIA. Criminalitate ridicată. Wow, serios?? C'mon, asta o ştie toată lumea. Şi mai e şi febra dengue. De fapt era. Pe la jumatea lui 2008;
8. BURUNDI. Ni se spune că se duc lupte grele între rebelii FROLINA (Front de Libération Nationale) şi guvern. Doar că în 2008 rebelii au mâncat bătaie rău şi chiar şi taberele de refugiaţi care au răsărit în timpul războiului încep să dispară;
9. CHINA. Unele zone pot fi periculoase. Şi este dat ca exemplu regiunea Xinjiang din nord-vestul ţării populată în proporţie de ceva mai mult 50% de uiguri şi alţe popoare turcice, care s-au răsculat puţin împotriva chinezilor acum vreo lună-două. Dar chinezii sunt hotărâţi şi i-au potolit repede. însă acum numai patru luni era un avertisment să nu mergi în Tibet. Acolo lucrurile au fost mai puţin calme cu câteva luni înaintea olimpiadei şi abia acum au găsit de cuviinţă să reactualizeze situaţia pe site;
10. CIAD. PĂRĂSIŢI IMEDIAT ŢARA. Ciadul este scena luptelor între forţe rebele şi trupele guvernamentale, în încercarea de răsturnare prin forţă a preşedintelui ciadian Idriss Déby. Au fost semnalate sute de victime. Magazinele din localităţi sunt închise, nu există apă potabilă. Datorită numărului mare de cadavre, există un risc ridicat de epidemii. What??? Whoa, whoa, where's the fire? Dude, that's old news. Asta se întâmpla acum mai mult de un an. Şi între timp se întâmplă să se fi stabilizat situaţia;
11. COASTA DE FILDEŞ. Evitaţi călătorii. Şi ni se spune despre evenimentele din 2004 şi 2006. Şi s-a semnat pacea în 2007;
12. COLUMBIA. Asta chiar îşi merită locul. Nu e deloc o idee bună să mergi în ţări care au probleme cu rebeli "revoluţionari" şi cu traficul de droguri;
13. REPUBLICA DEMOCRATICĂ CONGO. Se recomandă evitarea călătoriilor mai ales în nord-estul ţării, pe lângă graniţa cu Uganda şi Rwanda. E un sfat bun. Conflictul din zona aceea, ce a început acum vreo 10 ani, e cel mai sângeros de la Al Doilea Război Mondial încoace;
14. COSTA RICA; n-are ce căuta;
15. EGIPT. Atentatele de la Sharm-el-Sheikh, de care ni se vorbeşte, au avut loc în 2005.
16. ETIOPIA. Au loc evenimente violente în capiatala Addis-Abeba, cât şi în alte zone. AVEAU loc evenimente violente. AVEAU. În 2005, mai exact. Dar acum totul e calm;
17. FILIPINE. Într-adevăr e bine să nu călătoreşti în zonele populate de minoritatea musulamană, care are gânduri separatiste şi ş-i le manifestă aruncând ceva în aer din când în când;
18. GEORGIA. Evitaţi deplasările ce nu sunt absolut necesare pe fondul tensiunilor din Abhazia şi Ossetia de Sud, care, vreau să adaug au avut loc anul trecut;
19. GUINEEA-BISSAU. Vă sfătuim să evitaţi călătoriile în Guineea-Bissau ca urmare a situaţiei politice apărute în urma asasinării preşedintele ţării, João Bernardo Vieira şi a şefului Statului Major, generalul Tagme Na Waie. Adevărat, nu ştii niciodată când se trezesc să se mai bată unii cu alţii;
    
20. HONDURAS; Din cauza instabilităţii politice, personalul militar patrulează pe străzile capitalei Tegucigalpa, pentru a putea împiedica apariţia revoltelor spontane, care pot degenera în violenţe. Adevărat. E într-adevăr un eveniment în plină desfăşurare.
21. India. Ministerul de Externe recomandă recomandă cetăţenilor români să manifeste atenţie la efectuarea călătoriilor în India şi să evite deplasările în următoarele state: Jammu şi Kashmir, statele din nord-est, Uttar Pradesh, West Bengal, Goa, Rajasthan. Cu Jammu şi Kashmir e de înţeles, dar restul nu numai că n-au ce căuta pe listă, dar înseamnă cam jumate din ţară...;
22. INDONEZIA. Da, frecvenţa atacurilor teroriste e destul de ridicată în unele zone. Uneori pot avea loc chiar şi în zonele preferate de turişti. Exemplu: Bali 2002 şi 2005;
23. IRAQ. Factori de risc confirmaţi, evitaţi călătoriile. Afirmaţia asta poate fi confirmată la orice buletin de ştiri. Dar steagul s-a schimbat şi nu mai are steluţele alea trei...;
    
24. IRAN. Ca urmare a deteriorării stării de securitate la nivel stradal, la Teheran şi în alte oraşe din Iran, vă recomandăm să evitaţi călătoriile în această ţară, dacă nu sunt necesare. Yup, deşi s-ar putea să se mai fi calmat sitauţia în ultimele săptămâni;
25. ISRAEL. Unele zone pot fi periculoase. Adică orice zonă în care li se pune pata palestinienilor să arunce ceva în aer. Deci, cam peste tot. Dar totul depinde de dispoziţia arabilor;
26. KENYA. Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români să călătorească în Kenya numai în caz de absolută necesitate. Alt averisment învechit. Problema cu alegerile contestate de la sfârşitul lui 2007 s-a rezolvat acum mai bine de un an şi momentan nu e nicio problemă;
27. MADAGASCAR. Sunt unele probleme legate tot de alegeri fraudate. Dar, după modelul altor ţări probabil nu vor mai dura mult timp;
28. MALAEZIA. Nu cred că are ce căuta pe listă;
29. MAURITANIA. Republica Islamică Mauritania este scena unei lovituri de stat militare. În cursul zilei de 6 august 2008, preşedintele acestei ţări, Sidi Ould Cheich Abdalahi, precum şi primul ministru, Yahya Ould Ahmed El Waghf, au fost arestaţi de membri ai gărzii prezidenţiale. Posturile naţionale de radio şi televiziune au încetat să emită. Străzile capitalei Nouakchott sunt patrulate de militari. Adevărat, dar asta se întâmpla în 2008. Şi lovitura de stat le-a ieşit, din fericire fără vărsare de sânge şi ţara are un nou guvern;
30. MEXIC. Iar gripa A H1N1. Cum ziceam, se poate lua de la oricine şi deci n-are ce căuta pe listă;
31. REPUBLICA MOLDOVA. Evitaţi călătoriile. Şi ni se povesteşte de evenimentele din aprilie, care nu mai constituie de mult o problemă. Singurul pericol pe care îl constituie o vizită în Moldova e taxa (Exagerată) de viză de 35 de euro;
32. NEPAL. Situaţia din Nepal a redevenit periculoasă ca urmare a situaţiei politice extrem de tensionate, existând riscul să se deterioreze rapid. Nu-i chiar aşa de rău. Regele a fost dat jos acum un an şi ceva şi n-au mai fost probleme de atunci;
33. NIGERIA. Unele zone chiar sunt periculoase: Delta Nigerului şi zonele de graniţă din nordul ţării;
34. PAKISTAN. Următoarele zone chiar trebuie evitate: Peshawar, Kohat, Tank, Banu, Lakki, Dera Ismail Khan, Kashmir, precum şi în Balochistan. Şi aş mai adăuga şi regiunea tribală din vest Waziristan, unde momentan se duc lupte cu talibanii. Una peste alta, mai bine nu te duci deloc...;
35. PARAGUAY. n-are ce căuta pe listă;
36. RWANDA. Războiul/genocidul s-a terminat demult. În 1995, mai exact. Şi că nu trebuie să umbli cu lucruri valoroase la vedere şi că criminalitatea e ridicată cred că se subânţelege... ;
37. SERBIA/KOSOVO. Ştiu că de curând s-a separat Kosovo de Serbia, dar nu cred că e chiar atât de mare pericolul. Deci, altă intrare inutilă pe listă;
38. SIRIA. Nu e o ţară mai periculoasă decât altele din Orientul Mijolciu, deci nu ar trebui să fie pe listă;
39. SOMALIA. Nu mai are un guvern funcţional din 1991, piraterie la scară largă în Golful Aden, lupte pentru putere între trei facţiuni militare, dintre care una de extremişti islamici. Da, nu mergeţi acolo!;
40. SRI LANKA. Războiul dintre guvern şi separaatiştii tamili s-a terminat pe la începutul anului cu înfrângerea separatiştilor. Momentan se reconstruieşte nordul insulei. Nu mai există probleme de securitate deosebite;
41. SUDAN. Ca să rezum ceea ce scrie acolo în câteva cuvinte: trebuie evitate călătoriile în aproximativ trei sferturi din ţară din cauza câtorva războaie şi a unui posibil genocid în desfăşurare;
42. TANZANIA. În această ţară, principalul factor de risc îl constituie infracţiunile stradale (tâlhării şi furturi). Şi din cauza tâlhăriilor şi furturilor au pus-o pe lista cu avertismente?? D'astea sunt şi în Bulgaria şi Turcia, de exemplu. Ele de ce nu sunt pe listă?;
43. THAILANDA. Vă recomandăm să evitaţi deplasările care nu sunt necesare în regiunile Pattani, Yala, Narathiwat şi Songkhla, deoarece există posibilitatea unor atacuri armate. Adică nişte regiuni restrânse din sud, de la graniţa cu Malaezia, populate de musulmani;
44. TIMORUL DE EST. Situaţia de securitate din Timorul de Est rămâne, în continuare, foarte volatilă, în contextul conflictelor interne între diferite grupări infracţionale sau între forţele de menţinere a păcii şi forţele insurgente, care se opun actualului regim. Asta se întâmpla în 2007. De atunci s-au întâmplat multe lucuri, printre care şi intervenţia trupelor australiene în scopul menţinerii păcii. Nu ar trebui să fie pe listă, dar nu e nici cea mai potrivită destinaţie;
45. UGANDA. N-are ce căuta pe listă;
46. YEMEN. În Yemen, situaţia de securitate este extrem de precară. În această ţară, convulsiile sociale, manifestate inclusiv sub forme violente, se combină cu ameninţările generate de prezenţa pe teritoriul yemenit a unor organizaţii şi grupări teroriste active. Acestea organizează deseori acţiuni teroriste, inclusiv răpiri de persoane, în care sunt vizaţi cu predilecţie cetăţeni occidentali. Da, nu e deloc o idee bună să mergi acolo...

Avertismentele REALE sunt cu roşu.

Aşa ar trebui să arate o hartă cu avertismentele:

Roşu - toată ţara
Roşu şi roşu închis - numai zona sau zonele însemnate

10 în Asia, 6 în Africa, 1 în America de Sud. Concluzie: 19,5/46. Sau 42,39%. Nici jumate. Atâtea dintre avertismente chiar trebuie luate în seamă.