sâmbătă, 25 februarie 2012

ŞOC! Iarna ninge!

Iarna pe uliţă
                de George Coşbuc

A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai răzbunat
Spre apus, dar stau grămadă
Peste sat.

Nu e soare, dar e bine
Peste râu e numai fum.
Vântu-i liniştit acum,
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.


Sunt copii. Cu multe sănii,
De pe coastă vin ţipând
Şi se-mping şi sar râzând;
Prin zăpadă fac mătănii;
Vrând-nevrând.

[..........]

Aşa era iarna în 1896, atunci când a scris Coşbuc poezia. Între timp lumea a mai evoluat şi descrierea nu mai e de actualitate. Iernile s-au îmblânzit mult în ultimii 50 de ani, ca urmare a fenomenelor de schimbare a climei. Multă lume se tot întreabă ce se întâmplă cu planeta... Unde sunt iernile de altădată? Ei, uite anul ăsta li s-a îndeplinit dorinţa celor care aveau probleme existenţiale de felul ăsta şi a venit în sfârşit o iarnă ca altădată! A venit o iarnă ca altădată pe la sfârşitul lui ianuarie, adică în timpul iernii calendaristice, nu altcândva, ceea ce pentru o ţară cu climat temperat-continental din sud-estul Europei nu e un lucru neobişuit.
 
Evident, ca în fiecare an, autorităţile responsabile cu deszăpezirea au fost, evident, luate prin surprindere. Bă, ce chestie! A nins în ianuarie! Deci la aşa ceva nu ne-am fi aşteptat! Da, ştiu că aşa s-a întâmplat şi anul trecut şi acum doi ani şi aproape în fiecare an din ultimul secol dar, băi, de data asta chiar nu ne aşteptam să se mai intâmple.


Altfel, în 2012 imaginea unei ierni pe bune nu mai e la fel de romantică ca altădată. Trei sau patru rânduri de zăpadă a câte 30 cm au capacitatea de a paraliza un oraş. Noroc că avem maşini de deszăpezit: pluguri şi tractoare! Dacă le-am şi folosi ar fi excelent. Gândirea primăriei m-a depăşit din nou în câteva rânduri: afară ningea, zăpada se punea cu mare voioşie, traficul se mişca din ce în ce mai greu şi pe stradă se aflau nişte pluguri cu lamele ridicate care nu făceau altceva decât să participe la trafic. Asta era pe bulevardele mari, că pe străduţe n-a intrat nimeni. Pe bulevarde au rămas munţi de zăpadă cu maşini îngropate în ei pe prima bandă şi pe banda a doua maşini neacoperite parcate de cine a reuşit să-şi scoată maşina din zăpadă. Pe străduţe au apărut munţi de zăpadă de câte 1-2 m pe trotuare. După ce ăştia încep să se dărâme, restul zăpezii de dat din drum ajunge, unde altundeva decât în stradă, care la rândul ei deja era acoperită de zăpadă. În timpul procesului de aruncare a zăpezii în stradă te poţi lovi de replici din partea şoferilor ca: "Idiotu' dracu'! Arunci zăpada în stradă?!". Păi ce vroiai să-i fac? S-o pun într-un sac şi s-o duc în sufragerie?
 
După trei sau patru zile de la ninsoare nu vine niciun plug pe străzile mici şi zăpada de pe carosabil se transformă în gheaţă şi şleauri, ceea ce face parcarea unei maşini sau scoaterea uneia din locul de parcare (transformat în ultimele săptămâni într-o mică groapă) o sarcină destul de grea. Aşa că ce rămâne de făcut în situaţia asta? Transportul în comun! Dacă locuieşti într-o zonă în care există metrou, ai noroc. Altfel, ai o problemă pentru că RATB-ul merge mult mai greu decât de obicei, din cauză că circulă pe aceleaşi străzi nedeszăpezite sau parţial deszăpezite ca şi restul maşinilor. Plus că în perioadele astea de frig e plin de aurolaci şi boschetari care adorm frumuşel pe câte un scaun la căldurică. Că dorm pe mijloacele de transport în comun n-ar fi o problemă, dar put de trăznesc... Reţeaua de metrou pe de altă parte e situată integral sub pământ şi de ani buni nu mai intră în tunelurile alea toţi oamenii străzii, cel puţin nu în timpul zilei.
 
Dacă o să mai vină un val de zăpadă de încă câteva zeci de centimetri şi o să mai trebuiască să mai mut din drum încă câteva sute de kile de zăpadă, mă mut în Congo. Ştiu că ăia trăiesc cu 150 $/an şi că e o ţară bananieră chiar şi în comparaţie cu alte ţări africane, ba chiar dacă nu mă lasă memoria s-ar putea ca încă să fie în desfăşurare şi un război civil, dar măcar Congo e traversat de Ecuator şi acolo nu ninge niciodată!

luni, 20 februarie 2012

Emil Boc şi ACTA

În ultima lună au circulat pe internet tot felul de petiţii şi articole anti-ACTA. Se pare că mai toţi cetăţenii ţărilor semnatare ale documentului (care, apropo, n-au întrebat pe nimeni dacă e de acord sau nu cu aşa ceva) vor ca acesta să nu intre în vigoare şi să aibă în continuare internet liber, nemonitorizat şi necenzurat. Mă rog, toată lumea ştie că de fapt vrem să avem în continuare acces nemijlocit la filme, muzică şi jocuri gratis pe net, dar aia cu cenzura e varianta oficială. Una dintre aceste petiţii a strâns peste 2.000.000 de semnături într-o săptămână. Într-o dimineaţă, la câteva zile de la demisia premierului, cine apărea în lista cu semnături la această petiţie?


Chiar premierul însuşi, numai că steagul de alături nu era al României, ci al Madagascarului! Asta e frumuseţea internetului aşa cum e el acuma, până la urmă. Oricine poate să-şi exprime părerea fără să îşi dezvăluie identitatea. Ca o paranteză, e bine într-un fel că nu mai e Boc prim-ministru, că dacă mai stătea mult, România chiar ar fi ajuns să semene mai mult cu Madagascar. Paranteză la paranteză: Madagascarul real, insula aia mare de lângă Mozambic, e de fapt un loc mult mai trist şi mai murdar decât ăla din seria de filme animate.

joi, 9 februarie 2012

Ingliş-English dicşăneri/dictionary

WARNING: This article may actually contain properly spelled words. For someone who speaks, reads and writes English properly it's in fact quite hard to write in the following manner.

INGLIŞ

Ez in ză fărst sri iărz ăf coligi, in ză fărst semester ăf ză master progrem ui hev continiud ză stadi of ză ingliş lenguigi end it ăpiărz zet ui uil continiu tu du său ză next simestăr ez uel. Ză bigăst ceingi ai supăuz uaz ză niu ticeăr, hu hez ă tendănsi tu put greit emfăsis on ză difrănsiz bituin britiş end ămericăn ingliş. Hauevăr, iţ veri hard for mi not tu năutis zet şi daz not sim tu spic izăr ăf zis daiălecţ ăf ză ingliş lenguigi, hăr ecsănt biing ă veri aniujiuăl uan.

Tu discraib it ai sinc iţ sufişînt tu sei zet ză fonetic ficeărz and ortogrefic cherectăristics ăf ză rumeniăn verjîn of ză latin elfăbet ar sufisînt tu riprodius iţ saundz in raiting, ez ai em duing rait neau tu ză best ăf mai ăbilitiz. Ai sinc ai chen seifli sei zet tu or sri auărz ă uic of lisăning tu zis hez hed ă sărtîn ifect on mai ingliş spiching schilz. Olsău, ez iu chen probăbli imeagin, iţ ebsolutli nidlăs tu sei zet samtaimz it chen bi veri hard or ivăn imposibăl tu andărstend uat iz biing sed in front ăf ză cles.

In ză cors ăf ză fărst simestăr, măustli aut ăf bordăm, ai hev teicăn it ăpan maiself tu meic năuţ ăf sam ăf ză mor speşăl uărdz in ză ticeărz spiciz. Neau, et zi end ăf ză simestăr, ai hev disaidid tu chepitălaiz on mai noligi end compaiăl ă smol dicşăneri in ordăr tu făsiliteit comiunicheişăn in ză ingliş cors end meibi meic clesiz ă litîl les boring, olzău ai deut zet iz possibăl.

ENGLISH

As in the first three years of college, in the first semester of the master program we have continued the study of the English language and it appears that we will continue to do so the next semester as well. The biggest change I suppose was the new teacher, who has a tendency to put great emphasis on the differences between British and American English. However, it's very hard for me not to notice that she does not seem to speak either of these dialects of the English language, her accent being a very unusual one.

To describe it I think it's sufficient to say that the phonetic features and orthographic characteristics of the Romanian version of the Latin alphabet are sufficient to reproduce its sounds in writing, as I am doing right now to the best of my abilities. I think I can safely say that two or three hours a week of listening to this has had a certain effect on my English speaking skills. Also, as you can probably imagine, it's absolutely needless to say that sometimes it can be very hard or even impossible to understand what is being said in front of the class.

In the course of the first semester, mostly out of boredom, I have taken it upon myself to make notes of some of the more special words in the teacher's speeches. Now, at the end of the semester, I have decided to capitalize on my knowledge end compile a small dictionary in order to facilitate communication in the English course and maybe make classes a little less boring, although I doubt that's possible.

Camăn uărdz / Common words
  • aizăr - either ("britiş ingliş" pronaunsieişăn)
  • areabic - Arabic
  • ădvărtaizing - advertising
  • ănazăr - another
  • ăsinium - athenaeum
  • ătribiuşăn - attribution
  • bevăregi - beverage
  • cănel - canal
  • cărect - correct
  • căsidrăl - cathedral
  • chensîl - to cancel
  • chiac - kayak
  • chiuzin - cuisine
  • clíentel - clientele
  • craitiriia - criteria
  • craitirion - criterion
  • cric - creek
  • delux hătelz - deluxe hotels
  • divalopmănt - development
  • epitait - epithet
  • feisfuli - faithfully
  • finomenon - phenomenon
  • finomena - phenomena
  • forin icsceingi - foreign exchange
  • gearnăl - journal
  • greit - great
  • iogărt - yoghurt
  • iors - yours
  • izăr - either ( "ămericăn ingliş" pronaunsieişăn)
  • lest - LAST; not "lest"
  • litărăsi - literacy
  • litérait - literate
  • mauntinz - mountains
  • maus - MOUTH; not "mouse"
  • ócăring - occuring
  • plean - PLANE; not "plan"
  • politişănz - politicians
  • prăugrăm - program
  • préstiji - prestige
  • rezăr - rather
  • rivărmaus - rivermouth
  • sanbeiz - to sunbathe
  • scaiscreapăr - skyscraper
  • sélămi - salami
  • semăn - salmon
  • sietăr - theater
  • sinc - to think
  • sobsídi - subsidy
  • sret - threat
  • strens - strength
  • strim - stream
  • teacs heavăn - tax haven
  • tempórăli - temporally
  • tiurizm - tourism
  • uelnaţ - walnuts
  • uels - wealth
  • uex - wax
  • uezăr - weather, wether
  • vacheişăn - vacation
  • vel - well
  • ză - the
  • zérfo - therefore

Prapăr naunz / Proper nouns
  • Ză Blec Si - The Black Sea
  • Ză Cărpeisiănz - The Carpathians
  • Cólăni - Cologne (town in W Germany; Köln)
  • Eisănz - Athens (capital of Greece)
  • Gugîl - Google
  • Hisrău - Heathrow (airport near London)
  • Neapălz - Naples (town in S Italy; Napoli)
  • Norzărn Laiţ - Northern Lights (Aurora Borealis)
  • Ză Prinţ ăf Uălz - The Prince of Wales (noble title in the UK)
  • Sreişia - Thracia (Roman province south of the Danube)
  • Ză Uex Miuziăm - The Wax Museum
  • Vănis - Venice (town in NE Italy)

Icspreşînz / Expressions
  • ăt hăum - at home
  • in 1975 (naintin sevîntifaiv) - in 1975 [no "the" necessary]
  • ui ar găuing tu discas ăbaut - we are going to discuss [.][NO "about" necessary]

Tu cănclud zis articăl, ai biliv ai mei hev faund ză origin ăf ze ingliş ecsănt discraibd in zis răuz. In mai opiniăn it iz veri similăr tu ze ecsănt ăf ză Hasidic Giuz ăf Sentrăl end Istărn Iurop, olsău năun ez ză Haredim. Ă sempăl ăf zis ecsănt chen be hărd in ză bighining ăf ză movie Sneci, uan ăf ză best muviz ăf ză lest decheid if iu esc mi.

To conclude this article, I believe I may have found the origin of the English accent described in these rows. In my opinion it is very similar to the accent of the Hasidic Jews of Central and Eastern Europe, also known as the Haredim. A sample of this accent can be heard in the beginning of the movie Snatch, one of the best movies of the last decade if you ask me. 

.

sâmbătă, 4 februarie 2012

Cercetări operaţionale - "fişă de evaluare" a materiei

Acest eseu, să-i zicem, că e la modă termenul, îşi propune să demonstreze inutilitatea materiei din titlu prin numeroase comentarii, unele dintre ele destul de răutăcioase. Cercetări operaţionale e numele unei materii prezente în programa unor masterate de la Facultatea de Comerţ, materie la care eu şi mulţi alţii ca mine am promovat exclusiv prin bunăvoinţa doamnei profesoare care probabil că a înţeles că dacă ne-ar fi notat cum ar fi trebuit s-o facă, ar fi ieşit rău de tot

Obiectul principal de studiul îl reprezintă grafurile şi reţelele. Grafurile sunt o parte importantă a informaticii ce merită studiată dacă vrei să devii programator. După mintea mea, aş spune că principiul pe care funcţionează GPS-urile are mare legătură cu ceea ce am studiat noi în semestrul care tocmai s-a terminat. Asta înseamnă că materia asta ar putea avea o oarecare utilitate la Facultatea de  Cibernetică, de exemplu. Chestia e că noi, în calitate de masteranzi în turism sperăm ca într-o bună zi să avem cariere de agenţi de turism sau administratori de hotel, nu de GPS-uri.

Unde mai pui şi că metoda de studiu a grafurilor e una foarte matematică şi mult, mult, mult mai plictisitoare decât la orele de informatică din liceu, asta face din disciplina cercetări operaţionale o mare pierdere de timp. Tare sunt curios la ce se gândeau cei care au conceput programul de învăţământ când au trântit materia asta în lista cu discipline la masteratele de administrarea afacerilor în turism şi administrarea afacerilor comerciale. Şi aş vrea, dacă se poate, o explicaţie logică.


1. Iniţierea studenţilor în modelarea reţelelor de comunicaţii, transport şi distribuţii. 2. Folosirea reţelelor coordonatoare în planificarea conducerii şi urmăririi complexe. 3. Însuşirea unor metode cantitative pentru fundamentarea proceselordecizionale la nivel de firmă.

Asta nu se încadrează deloc în tiparul unei explicaţii logice. E doar un mod foarte elaborat şi elegant de a spune: "Băi, nu foloseşte la mai nimic materia asta, da' trebuia să umplem cu ceva câteva ore din orarul săptămânal".

Hai să facem acum o glumă de prost gust, că parcă prea se cere. Partea mea preferată a materiei a fost algoritmul Bellman-Kalaba. Nu mi s-a părut interesantă problema pe care o rezolvă algoritmul ăsta, că nici n-am înţeles prea bine la ce foloseşte, ci mi-a sărit în ochi sonoritatea nefericită, prin prisma vocabularului colocvial al limbii române, a numelui celui de-al doilea "cercetător operaţional" care a contribuit la dezvoltarea acestui algoritm. Totuşi, mi se pare adecvată această sonoritate, căci materia asta chiar este Kalaba. Dacă nu v-aţi prins despre ce e vorba, puneţi un spaţiu după cea de-a doua literă a numelui şi vedeţi ce iese. Ca să folosim un substantiv derivat, disciplina "cercetări operaţionale", în contextul specificului masteratelor de aprofundare (sau de cercetare, cum le spune acum) de la Facultatea de Comerţ, este o mare lăbăreală.

Graf tare-orientat-conex sau ceva...

Nu am reuşit tot semestrul să găsesc o explicaţie logică pentru ceea ce se găseşte în imaginea de mai sus, aşa că am zis să caut o explicaţie mai... spirituală... mai metafizică. Sunteţi familiarizaţi cu budismul sau taoismul? Scopul suprem al omului în aceste religii din Orientul Îndepărtat este atingerea Iluminării. Stând la un curs şi uitându-mă la o astfel de imagine mi-am dat seama că asta e de fapt calea către Iluminare. Cel care va reuşi să ducă la bun sfârşit algoritmul Ford-Fulkerson va atinge nivelul spiritual al lui Buddha, va deveni următorul Dalai Lama. Spun asta pentru că până şi profesoarei îi punea probleme mari. Şi aici vorbesc despre exemplele pe care le avea pregătite de acasă pentru curs, care pe la jumătatea procesului de rezolvare se dovedeau a fi greşite. De seminar nici nu mai zic... Cum spuneam, cel care va rezolva o astfel de problemă, va atinge nirv­āņa şi cei care se chinuie să predea algoritmii ăştia vor deveni discipolii săi.

Deci, fără îndoială, trebuie să scăpăm cât mai repede de materia asta. Dar, ce punem în loc ar putea întreba ăia care fac programa? Eeei, uite că are fratele vostru o soluţie şi pentru asta! Masteratul de aprofundare Administrarea Afacerilor în Turism e organizat de nou-înfiinţatul (de fapt mai bine zis "nou-reorganizatul") departament de turism şi geografie. Consultând planul de învăţământ de pe site-ul ASE-ului (care a devenit ceva mai... utilizabil acum câteva luni), am observat că deşi avem astfel de porcării în programă, nici urmă de geografie, ceea ce mi se pare absurd, chiar strigător la cer. Adică e bine cu agenţii de turism şi cu administrare hotelieră, dar GEOGRAFIC vorbind, unde facem turism? Mi se pare cu atât mai absurd, cu cât la masterul catedrei de comerţ există în programă "geopolitică şi geografie economică", fără vreun motiv întemeiat zic eu. Nu mai bine învăţăm să citim o hartă decât să căutăm cel mai nu-ştiu-cum drum x(i)-x(j) (pronunţat ics-i-ics-JI)? Nu de alta, dar mulţi am observat că habar nu au pe ce lume trăiesc.

E chiar atât de mult să cer nişte materii puţin mai pe subiect la master, nivelul cel mai înalt al învăţământului universitar (pentru cei mai mulţi dintre noi), unde se presupune că ar trebui să studiem exact ceea ce spune numele programului? Altfel spus, e prea mult să cerem puţină normalitate? Ei bine, s-ar părea că da.