sâmbătă, 29 august 2009

From sea to shining sea, from shore to shining shore

Ei, am ajuns şi-n America! Şi am văzut visul american. Din fericire doar l-am văzut, nu l-am şi trăit. Şi chiar dacă aş fi vrut să-l şi trăiesc şi să rămân acolo pe termen lung nu mi-ar fi permis viza, pe care domnul consul nu a considerat că trebuie să mi-o dea pe mai mult de trei luni. Şi dacă depăşeşti termenul consecinţele nu întârzie să apară şi nu sunt prea plăcute. Prima impresie: Frumoasă America asta! Dar americanii-s ca americanii. Adică aşa cum îi ştie toată lumea de la televizor. În cele 10 zile am apucat să văd trei oraşe:

-unul aglomerat;

New York City, NY

-unul de drogaţi, dar cu o cascadă foarte mişto;
Niagara Falls, NY

-şi unul elegant care se întâmplă să fie şi capitală.
Washington D.C.

Avertismente despre drumul până acolo şi înapoi: în America ceasul e cu 7 (şapte) ore în urmă faţă de România. Asta e la New York şi la Washington, în timp ce la Los Angeles cu 10 (zece). La ducere nu e o problemă prea mare să te obişnuieşti că avioanele din Europa sunt programate în aşa fel încât să ajungă pe la opt-zece seara ora Americii şi fiind rupt de oboseală te culci imediat şi a doua zi (ar trebi să) faci în aşa fel încât să te scoli pe la şapte sau opt dimineaţa. De-ar fi aşa simplu şi la întoarcere... Nu ştiu care e explicaţia pentru care e mai greu. Şi ar fi cel mai indicat să nu te duci acolo cu Air France, ci cu orice altă linie aeriană. THEY ONLY HAVE CRAP TO EAT ON THOSE GOD-DAMN PLANES! Dacă toată bucătăria franţuzească arată aşa, nu sunt deloc impresionat.

Alte lucruri despre America şi locuitorii ei, în următoarele zile, când sper să fiu mai treaz.

The star-sprangled banner.
The 50 star-sprangled banner, ca să fiu mai exact.

cel mai longeviv steag american de până acum.
Aşteptăm cu nerăbdare cea de-a 51-a stea, oricare va fi ea.

Niciun comentariu: