O încântătoare şi captivantă poveste despre mersul cu automobilul prin Bucureşti - Partea I: Parcarea - sport extrem

DE REŢINUT în vederea părţii a II-a: Cu vreo două săptămâni înainte de întâmplarea de mai jos un hoţ foarte neîndemânatic a încercat să intre în maşină, pe care o parcasem în faţa Cimitirului Bellu Catolic. Nu a reuşit decât să îmi strice încuietorile de la uşile din faţă şi eu nu am apucat să le repar pentru că cei de la service-ul Dacia de lângă târgul Vitan au impresia că lumea e plină de fraieri. Dar din fericire le voi repara destul de curând.

Acum zece zile, aşa cum am făcut timp de câteva săptămâni, dimineaţa am plecat la depozitul de cărţi unde am făcut practică. Am zis să mă duc şi eu, ca tot omul, cu maşina, dacă tot dispun de una. Pentru că nu vroiam să parchez dincolo de barierele de la Sema Park şi să dau 2 lei/oră, am căutat altă variantă alternativă. Cum locurile de parcare amenajate de pe secţiunea aceea a Splaiului Independenţei sunt veşnic ocupate, a trebuit să merg câteva sute de metri mai încolo şi să parchez pe o străduţă. Zis şi făcut. Am găsit un loc liber, tocmai bun la intersecţia dintre străzile Atanase Economu Stoicescu şi Lt. Ştefan M arinescu. Eu am parcat pe cea de la urmă.

Peste opt ore, cam pe la ora 17:30, se termină programul de lucru şi mă întorc la locul cu pricina dar maşina, ia-o de unde nu-i! Prima reacţie: băi, parcă aici am lăsat-o, nu? Da, aici era. Sigur. Recunosc Jeep-ul care era în faţa mea şi restaurantul de vizavi. Ups, panică. Primul gând: bă, să vezi că am rămas fără maşină! Cineva o furase. Era singura explicaţie logică, că a mea era singura care lipsea din şirul de maşini. Ce mă fac, ce mă fac? S un acasă şi îmi spun povestea. Peste cinci minute aflu şi motivul: "Ţi-au săltat maşina comunitarii". Şi auzi aici hal de motiv: am parcat la mai puţin de 25 m de trecerea de pietoni. Se pare că treaba asta chiar e prevăzută în codul rutier. Am verificat.

Asta e maşina mea. Într-un an jumate m-am
ataşat de ea şi atunci când nu o găsesc acolo
unde am lăsat-o nu-mi pică prea bine

Şi reteradaţii care umblă în uniforme de poliţişti comunitari sau în salopete de ridicători de maşini nici nu lasă un bileţel, o plăcuţă sau vreun semn de orice fel prin care să te anunţe că maşina ta e la ei. Deci dacă în locul meu erau un moşulică de vreo 60 de ani şi un Merţan în loc de Logan, în seara aia ar fi luat probabil cina cu Doamne-Doamne la Judecata de Apoi şi scăpa de grija maşinii.

Într-adevăr, am parcat exact lângă trecerea de pietoni, nici măcar la 25 cm. Şi da, e posibil chiar să mă fi suit cu o roţile din spate câţiva centimetri pe ea. DAR OAMENII ĂŞTIA SUNT SĂNĂTOŞI LA CAP?! Nu incomodam pe nimeni. Maşinile în trecere aveau destul loc să ia curba, cum aveau şi pietonii să treacă strada. Şi nu eram nicidecum pe un bulevard mare. Eram pe o amărâtă de străduţă cu două benzi, abia circulată, pe care nu se găseau decât case, niciuna mai înaltă de două nivele. Şi oricum legea asta nu e aplicabilă nicăieri în Bucureşti, că ar trebui săltate jumate din maşinile din oraş. Plus că strada respectivă cred că avea 50 m cu totul şi treceri de pietioni în ambele capete. Dar aşa se întâmplă când legile sunt gândite cu curul, nu cu capul.

Aşa că mă duc la locul de depozitare a maşinilor. Pentru Sectorul 6, acesta este Str. Mănăstirea Văratec nr. 14-16, undeva lângă comuna Roşu, adică la naiba-n praznic. Exact la intrarea pe strada respectivă e un crater aproape la fel de mare ca cel lăsat de meteoritul care i-a omorât pe dinozauri. Dacă ajungi cu maşina în ăla doar o macara a ălora care ridică maşini te mai scoatre de acolo. Vreo 10 gropi de dimensiuni normale mai încolo ajungem la punctul de lucru al firmei S.C. ILCOR AUTO ECO S.R.L. Ăştia sunt cei responsabili de ridicarea maşinilor în Sectorul 6.

În saptele gardurilor de sârmă ruginite maşinile sunt depozitate în condiţii de mare lux, pe un câmp cu pietriş pietre, unele dintre ele destul de ascuţite. Acestea sunt disponobile pentru suma modică de 677.32 lei + 168,07 lei/ziua de depozitare. La asta mai ad[ug[m ;i 120 de lei amenda de la polţ'ie. Da, dacă nu vii în ziua în care ţi-au ridicat-o, există şi chirie. Să zicem că cineva îşi parchează maşina la fel ca mine chiar în zona unde locuieşte şi pleacă în vacanţă departe de casă, undeva în străinătate timp de două săptămâni. În prima zi după ce pleacă cei de la firmă tâlharii ăia îi iau maşina. La întoarcere va avea de plătit 2.862,23 lei + 240 lei amendă de la poliţie. Adică 3.102,23 lei şi 3 puncte de penalizare.

THE SAGA IS NOT YET OVER
TO BE CONTINUED
COMING SOON: PART II

Partea a II-a