ASE-ul şi proiectoarele

În interiorul ASE-ului, în majoritatea sălilor de curs există proiectore legate la câte un calculator, că în ziua de azi aşa dă bine: să-ţi prezinţi cursurile în format .ppt sau .pdf. Perfect! Excelentă idee, aşa e şi în ţările civilizate. Acum nu mai rămâne decât să ne asigurăm că funţionează şi că personalul, adică profesorii, ştiu să umble cu ele. Ei, la punctele astea două avem muuuulte probleme.

Mare parte din ele, fie din lipsă de utilizatori şi deci din apariţia ruginei (ruginesc oare??), fie poate din pricina utilizării excesive, pur şi simplu nu mai vor să pornească. Sigur, cei care intră în săli, aşteptându-se să-şi prezinte lecţiile cu ajutorul unuia, nu se aşteaptă la o astfel de situaţie şi uite aşa se pierd 10-30 minute până se pricepe toată lumea că proiectorul a murit acum multă vreme, ceea ce în anumite situaţii, la anumite cursuri e un lucru bun.

Alte dăţi proiectorul funcţionează bine-mersi, nu există niciun fel de problemă de ordin tehnic, dar cel care trebuie să umble la el nu ştie să facă asta, caz în care iar se pierd 10-30 minute până profesorul reuşeşte să-l pornească sau până dă de cineva care ştie să facă asta. Indiferent de situaţie, rezultatele sunt comparabile. Necazul e că devine o obişnuinţă. Am avut destul de multe exemple în ultimii trei ani (and counting):

• în anul I la cursul de informatică profesorul nu prea ştia să pornească proiectorul, deşi nu era ars; ai zice că cineva care îi învaţă pe alţii care-i treaba cu calculatoarele ştie să umble cu aşa ceva...;
• în anul III, la o sesiune ştiinţifică din cauza unui proiector s-a mutat sala;
• în anul I de master, actualmente aflat în desfăşurare, în desfăşurare, la aproape fiecare curs la o anumită materie, proiectorul porneşte abia din a doua sau a treia încercare sau, mai nou, nu porneşte deloc;
• sigur mai sunt şi alte exemple, dar nu îmi vin în minte chiar acum.
  

Dacă ce se vede mai jos e o metodă nouă de reparare, nu mi se pare impresionant. Amuzant însă, DA. O sticlă de Pepsi Light pe post de sprijin... Tare! Şi cât de... românesc!


Am mai zis asta: nu am umblat cu un proiector în viaţa mea, că n-am avut ocazia până acuma, dar mă gândesc că dacă ai reuşit să iei un doctorat şi dacă eşti în stare să susţii un curs în faţa unei săli mai mult sau mai puţin pline, nu ar trebui să fie o problemă prea greu de rezolvat.