Înainte de al II-lea Război Mondial, Libia avea una dintre cele mai mari comunităţi evreieşti dintre ţările arabe. Din cei 600.000 locuitori, 4-5% erau evrei. În Tripoli aceştia reprezentau 30% din populaţie. În 1948, la crearea statului Israel, ca în toată lumea arabă, mare parte din evrei au fost daţi afară din ţară, trei sferturi plecând în Israel, restul în Italia, Franţa sau America. În 1950 mai erau doar 2.000 de evrei în Libia. În 1969, când Gaddafi a preluat puterea, mai erau doar 100. Deşi emigrarea era interzisă prin lege, în 1979, mai rămăseseră doar 30.
În 2002, odată cu moartea Esmeraldei Meghnagi s-a crezut că nu mai există evrei în Libia. Dar la sfârşitul anului, s-a descoperit că Rina Debach, o localnică din Tripoli, separată de familia fugită în Italia în timpul revoluţiei din 1969, pe ai cărei membri îi credea morţi şi viceversa, trăia într-un azil de bătrâni. După plecarea acesteia la Roma, nu au mai existat evrei în Libia. Sau nu?
Conform tradiţiei evreieşti, calitatea de a fi evreu se transmite pe linie maternă. Dacă mama este evreică, atunci şi copii sunt consideraţi a fi evrei în mod automat. Regula nu se aplică şi la bărbaţi.
Dar ce să vezi, mai e un ultim evreu în Libia. Cel puţin acum două-trei săptămâni încă mai era acolo. Acum, nu mai ştim sigur. Ultimul evreu e nimeni altul decât Muammar al-Gaddafi, proaspăt detronatul dictator. Bunica maternă a lui Gaddafi era evreică. Ea a fost căsătorită de două ori. Prima căsătorie, cu un evreu, din care a rezultat un băiat, nu a durat prea mult. A doua oară s-a căsătorit cu un şeic (musulman). Tot atunci s-a convertit la islam. Cu şeicul a avut patru copii, printre care o fată. Fata a devenit mai târziu mama lui Gaddafi, ceea ce după legea evreiască îl face pe el evreu. Aşa că dacă va trebui să plece din Libia (foarte posibil s-o fi făcut deja) şi nicio altă ţară nu va dori să-l primească, Israelul (teoretic), ca o ironie a sorţii, va fi nevoit s-o facă.
Ce-i drept, dacă e să ne luăm după nasul mare şiculoarea pielii mai deschisă ca a libienilor de rând,
e plauzibilă varianta cu originea evreiască.






