Se afișează postările cu eticheta Tehnici Promoţionale. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Tehnici Promoţionale. Afișați toate postările

miercuri, 10 februarie 2010

Aprecieri critice referitoare la perioada intersemestrială de evaluare a cunoştinţelor la Academia de Studii Economice din Bucureşti -pe larg-

Am ajuns deja la un număr notabil de sesiuni: asta a fost a III-a. Comparativ cu celelalte, asta a fost mai puţin specială şi parcă mai goală... Motivul a fost lipsa celui mai bun exemplu de paranoie şi prostie în mediul universitar, Dna L, al cărei nume nu-l dau nici acum. Nu că i-ar fi cuiva dor de ea, Doamne fereşte, să rămână la facultatea la care s-a mutat anul ăsta. Sigur, ideal ar fi să plece din ASE de tot, asta n-o să se întâmple decât atunci când o să iasă la pensie sau când o să-i cadă un pian în cap.

Altă diferenţă mai puţin plăcută faţă de anul trecut şi faţă de sesiunile trecute au fost schimbările în plan administrativ şi organizatoric. Mi se pare mie, şi sunt şanse mari să şi am dreptate, că Academia de Studii Economice încearcă să le pună beţe-n roate studenţilor şi astfel să scoată cât mai mulţi bani din restanţe. Oi bate eu câmpii, dar următoarea enumerare cred că îmi confirmă cel puţin parţial teoria.
- preţul restanţelor nu mai e 30 lei, ci 60 lei;
- din motive necunoscute, pauza de o săptămână dintre sesiune şi sfârşitul semestrului n-a existat anul ăsta;
- unele grupe şi, în unele cazuri, unele serii au avut "plăcerea" să
dea examene în zile consecutive
- la micro şi macroeconomie (anul I) seminarul se ţine acum doar la două săptămâni, în condiţiile în care NEpromovabilitatea era oricum de ~75%.

În fine, trecem peste asta. Să luăm acum materiile la rând. În primul rând, antreprenoriat. Materia asta a fost probabil introdusă în programă pentru simplul motiv că nu aveau cu ce altceva să umple spaţiile din orar. E practic o duplicare a cursului de "bazele economiei întreprinderii" din anul I. Mai pe scurt: same shit, different name.

Examenul II: econometrie. La primul curs ne-a fost descrisă ca fiind o combinaţie între economie, statistică şi matematică. Mie mi se pare că e o combinaţie între economie, statistică şi matematică, mai puţin economie... Prin marea de matematică şi statistică, chiar mi-a fost greu să-mi dau seama unde e economia. Şi în condiţiile în care în anul anterior am avut restanţe la economii şi statistică şi 5 la matematică, ce putea să se întâmple aici? Exact, RESTAŢĂ! Dar să privim partea bună: dacă n-aş fi avut măcar o restanţă pe anul ăsta, ar fi fost pur si simplu prea plictisitor. Sigur, ar fi fost drăguţ să fiu şi eu în rând cu lumea şi să am restanţă ori la antreprenoriat, ori la turism, dar n-a fost să fie. Şi măcar asta pe semestrul I s-o am, că am consultat lista cu materii din următorul semestru şi există şanse reale să nu am restanţe deloc.

Cum zicea Mark Twain: There are lies, terrible lies and statistics. Şi ca să demonstrez asta o să şi iau două exemple. Conform INSSE, populaţia României este alcătuită în proporţie de 2,5% din ţigani sau rromi sau cum le-o zice. Da, sigur! Trăiască statistica! Însă această ştiinţă nu se ocupă doar cu inventarieri şi liste. Se ocupă şi cu predicţii. Nu, nu citind în palmă sau în stele, ci prin metode "ştiinţifice", cică. Am făcut două proiecte semestrul ăsta în care aveam date pe cinci ani despre diferite subiecte şi trebuie să fac preziceri pe trei. Pentru că datele erau pe 2003-2007, am cam făcut profeţii despre trecut. Şi mare surpriză, mare, rezultatele nu aveau prea multe în comun cu realitatea. Sigur, dacă nu existau factori perturbatori, poate că ar fi mers. Şi cum stabilitatea politică şi economică la noi în ţărişoară e deplină, nu pot să-mi imaginez de ce n-a funcţionat... Să fie oare metodele de căcat??? Cred că da. În lumea reală nu poţi să prezici viitorul prin metoda trendului liniar, a indicelui mediu şi a sporului mediu. Asta din cauză că în lumea reală există războaie, corupţie, epidemii, crize economice şi multe altele. Deci cei mai calificaţi să facă predicţii sunt Mama Omida şi Nostradamus.


Examenul III: tehnici promoţionale. Cred că asta e una dintre puţinele materii care nu au fost puse în orar degeaba şi care nu era de umplutură.

Examenul IV: economia turismului. Cum au reuşit cei care au scris manualul şi cei care au gândit cursul să transforme ceva plăcut ca turismul în aşa o aberaţie cum e acolo, rămâne un mister. Cele 12 capitole ar putea fi foarte uşor reduse la numai trei sau patru. Dar aşa sunt majoritatea cursurilor: despre nimic în cât mai multe cuvinte.

La materia asta s-a reuşit să se demonstrez cu succes alt lucru: subiectivismul la corectare. Cele două proiecte în care am făcut profeţii despre tercut de care ziceam mai devreme erau unul la economia turismului şi unul la economia serviciilor. Din punct de vedere al structurii şi al calităţii, erau identice. Dar nota diferă în funcţie de cât de nebun sau cât de sănătos la cap e profesorul care îl examinează. Astfel: economia serviciilor 25/30 puncte şi economia turismului 16/30 puncte. Deci nu cred că se pune problema existenţei vreunei urme de imparţialitate.

miercuri, 11 noiembrie 2009

Tehnici promoţionale şocante

Materie: Tehnici promoţionale, anul II
Proiect (cică) cu acelaşi titlu.
Dar se pare că-i bun.



Prezentare generală

Reclama pe care am ales să o prezint provine din Egipt şi a fost difuzată în perioada 2005-2006 pe canalul de televiziune Mazzika TV. Limba vorbită în acest spot este araba, dialectul egiptean.


Traducere


[0:01-0:10]: Mama către fiu: Nu ştiu ce ai tu de gând să faci în viaţă! Dacă ţi-ai petrece mai mult timp la şcoală şi învăţând şi n-ai mai pierde timpul cu prietenii ăia ai tăi buni de nimic, n-ar mai trebui să stau aici să-ţi fac morală (lit: n-ar mai trebui să-ţi spun cuvinte atât de dure). Tatăl tău...

[0:15-0:19]: Yo Whassup!


Scop


Scopul acestei campanii publicitare a fost promovarea unui serviciu de comandă sonerii pentru telefon al operatorului de telefonie mobilă Mobinil, la vremea aceea primul de acest tip din ţară. Dar deşi este originară din Egipt, a fost preluată şi de alţi operatori de telefonie din ţări arabe ca Siria, Algeria, Liban şi Iordania, unde a fost difuzată în araba standard ori în dialectul local din ţara respectivă. Această campanie publicitară se poate spune că a vut succes nu numai în promovarea noului serviviu, ci şi în promovarea Mobinil. În momentul de faţă acest operatorul are cea mai mare cotă de piaţă în Egipt (44,4% în iunie 2009).


De curând, acest serviciu s-a extins şi există un site de pe care se pot downloada, pe lângă sonerii pentru mobil şi filme şi diferite aplicaţii pentru calculator contra cost.


Mesajul


Lucrurile care atrag atenţia cel mai mult în acest spot sunt elementele şocante. Sigur, pentru noi, ca europeni şi ca non-musulmani, acestea nu sunt chiar atât de evidente. Dar când le analizăm, trebuie să ne gândim că reclama a fost difuzată în Egipt, ţară a cărei populaţie este în proporţie de peste 90% de religie musulmană, 90% dintre aceştia fiind musulmani practicanţi şi în care islamul are titulatura de “religie oficială”. Asta înseamnă că cei mai mulţi oameni se duc vinerea la moschee şi se roagă de cinci ori pe zi şi femeile poartă vălul specific.


Astfel, primul lucru care sare îi sare în ochi unui egiptean este stilul de îmbrăcăminte al protagoniştilor: occidental. Femeile nu poartă văl, ceea ce este neobişnuit într-o ţară în care 90% dintre femei aleg să o facă. Nici bărbaţii nu poartă haine tradiţionale, dar acest lucru nu este chiar atât de neobişnuit.


Alt element şocant, din nou daor pentru egipteni ar fi cantitatea de mâncare de pe masă. Majoritatea familiilor egiptene, de onicei mai numeroase decât cea din spot, mănâncă într-o săptămână mâncarea care se află pe masă, nu la o singură masă.


Şi, în final cel mai neobişnuit element este bunicuţa. O bunică care are “Usher – Yeah” ca sonerie la mobil şi care are în vocabular fraze ca “Yo! Whassup?!” este un lucru ciudat şi în ţările occidentale. Aşadar, efectul este cu atât mai puternic în ţări ca Egipt.


Acestea fiind spuse, cred că o reclamă ca aceasta, care în Europa sau America ar fi catalogată în cel mai bun caz ca “amuzantă” sau “tare” sau “mişto” sau “tâmpită” poate fi considerată “şocantă” într-o anumită măsură de către oamneii din zona unde a fost difuzată (Egipt şi Orientul Mijlociu).


Publicul ţintă


Publicul ţintă îl reprezintă consumatorii. Este vorba în principal despre tineri, care sunt grupul cel mai numeros care utilizează astfel de servicii în Egipt, celelalte categorii de vârstă nefiind atât familiarizate cu tehnologia modernă. Din punct de vedere al mediului este vorba de populaţia din mediul urban deoarece gradul de penetrare al serviciilor de telefonie mobilă de orice fel în zonele rurale este încă scăzut.


Canale media


În Egipt acest spot a fost difuzat în 2005-2006 pe Mazzika TV, unul dintre cele mai populare posturi de televiziune din Egipt. Acesta a fost principalul canal media utilizat. Publicitatea prin internet în Egipt nu este dezvoltată nici cât în România, aşa că aceast canal nu a fost exploatat mai deloc.


În mod normal, cel mai răspândit mod de publicitate în Egipt sunt panourile publicitare. Dar realizarea unui astfel de panou cu personajul principal din reclamă nu a fost posibil deoarece există o lege care interzice afişarea în public a afişelor şi înscrisurilor care nu corespund moralei islamice. Deci nu ar fi fost posibilă afişarea într-o piaţă aglomerată a ultimului cadru cu bunicuţa însoţit de un mesaj, de exemplu.


Costuri estimate

Următoarea analiză are caracter de aproximaţie cu marjă mare de eroare. Acest lucru se datorează faptului că am găsit cu mare greutate date despre costurile pentru publicitate din Egipt. Chiar şi acestea au fost găsite bazându-mă pe o traducere de calitate îndoielnică produsă de Google Translate.

TV:
- 3.000 USD / spot sau 28.000 EGP ; 25 ori / zi, 540 zile

Presă:

-200 USD / ziar sau 1.100 EGP; ediţie zilnică de 7 ori pe săptămână; 77 săptămâni, 10 publicaţii

-2.000 USD / ediţia săptămânală sau 5.550 EGP, 77 săptămâni 10 publicaţii

-5.000 USD / ediţia lunară sau 28.000 EGP, 16 luni, 4 publicaţii


Total estimat: 59.140.000 USD sau 328.527.000 EGP