luni, 21 septembrie 2009

Viaţa pe un şantier dintr-o curte din nordul capitalei României

Mamă, frate, ce container mare! Cre' că are vreo tonă. Naşpa. Rău... Şi tre' să-l umplem cică...

Bă, mi-e lene. Cam mult pământ...
Ce să facem? Ce să facem?....

Ah, ştiu! HAI CU GĂLETUŞA!! Aşa, ca la
groap cu nisip.

Mă, da' găleţile alea nu se umplu de singure. Şi lenea e cronică.
E luni, frate! E după week-end... Haideţi, bă! Poziţiile
de rugăciune/meditaţie/aruncat cuprivirea
că poate vin zeii să ne-ajute!!
Poate vine Thor ală cu ciocanu' magic...

PUTEREA CIOCANULUI!!

Ăăă, păi ciocanul nu-i prea bun la ridicat pământ. Deci nu ne rămâne
decât să aplicăm soluţia supremă şi finală în România: asta e!

Dar containerul ăla tot trebuia umplut aşa că s-a decis să de aplice o metodă tradiţională românească de lucru: unu' munceşte, ceilalţi patru admiră măiestria cu care ridică pământul cu lopata şi îi fac galerie. Asta e... E luni şi e prima zi după week-end. Şi marţi o să fie a doua zi după week-end şi miercuri a treia şi joi a patra şi până să-ţi dai seama ce se întâmplă vineri vine iar week-end-ul peste noi... Ce repede trece timpul!

Timpul de "lucru": ~1h 30'

Tare grea viaţa asta pe şantier!

2 comentarii:

Mali spunea...

Dar nu ai vazut partea cea plina a paharului, containerul acela era pe 3 sferturi plin... deci mai ramanea un timp de : limita din 1/4 X n (cand n tinde la 0, ca doar se imputina cantitatea de pamant ramasa, nu ? ) = ...... parca dadea infinit, nu ? dar asta nu cade asa bine...

Stefan114 spunea...

Hmmm, nu prea le mai am cu limitele... Dar după ce a văzut pozele şeful lor au început să se mişte mai repede :D