Odă Moarte ecometriei

There are lies, terrible lies and statistics

Samuel Clemens

a.k.a Mark Twain

Ştiu că de fapt îi spune "econometrie" şi că am scris greşit în titlu, dar aşa îmi place mie să-i zic. E mai scurt. Deşi am reuşit din a doua încercare să iau examenul, tot nu ştiu care e definiţia ei. Ştiu însă că în principiu nu are ce căuta la facultăţile ASE-ului unde majoritatea materiilor sunt mai... pe vorbe. E bună la cibernetică, finanţe, poate contabilitate. Dar la comerţ mai puţin. În fine, nu prea am ce să fac în legătură cu asta.

În primul curs ne-a fost descrisă ca fiind o combinaţie între economie, statistică şi matematică. E mai degrabă de fapt o combinaţie între economie, statistică şi matematică, mai puţin economie. Am mai folosit citatul cu care am început articolul de câteva ori şi mi se pare un mare adevăr. Să luăm un exemplu: conform INSSE (Institutul Naţional de Statistică) populaţia României e formată în proporţie de 2,5% din rromi/ţigani. No comment. Trăiască statistica! Dar econometria nu se ocupă numai cu inventarieri şi se foloseşte şi pentru "testarea ipotezelor". Să luăm un exemplu clasic de problemă:

În urma unei cercetări efectuate în cadrul mai multor firme s-au colectat următoarele date cu privire la perioada scursă între angajare şi prima avansare în ierarhia firmei (săptămâni): -firme mici: 26, 28, 31, 24, 26, 25, 27, 26, 29, 27
-firme de dimensiune medie: 33, 35, 36, 32, 29, 35, 37, 39
-firme mari: 45, 44, 40, 38, 49, 50, 45, 42
Folosiţi metoda analizei dispersionale pentru a stabili dacă există o diferenţă semnificativă între perioada de timp scursă între angajare şi prima avansare în ierarhie în funcţie de dimensiunile acesteia.

Şi majoritatea problemelor sunt la fel. Răspunsul e evident, poate fi dat dintr-o privire, dar trebuie să dai răspunsul într-o pagină, pentru scrierea căreia trebuie să pierzi cel puţin 20 minute că trebuie să faci o grămadă de calcule. Există patru astfel de metode cunoscute studenţilor de la Facultatea de Comerţ, una mai complexă şi mai bogată în calcule decât cealaltă.

Dar să privim şi partea bună: în unele situaţii (volum mare de date) pot fi bune. Dar trebuie să ai la dispoziţie un calculator dotat cu Excel pentru asta. Şi de ce am folosi aşa ceva? Nu mai bine ne prostim cu probleme ca cea de mai sus şi stăm o oră ca să facem ceva ce poate fi făcut în 10 minute? Asta e, trăim în România şi asta ne ocupă tot timpul.

Econometria se mai ocupă şi cu predicţii şi previzionări. În cele mai multe probleme de genul ăsta aveam date despre diferite domenii alea economiei naţionale dintre 2000-2007. De cele mai multe ori făceam previziuni despre trecut, ceea ce era o mare prostie, mai ales că rezultatele în urma aplicării celor trei metode de predicţie rareori aveau ceva în comun cu realitatea. Treaba cu metodele astea e că situaţia economică trebuie să fie... lipsită de evenimente pentru ca ele să aibă efect. Şi cum stabilitatea politică şi economică în ţara noastră este deplină, nu pot să-mi imaginez cum de nu au funcţionat niciodată. În lumea reală sporul mediu, indicele mediu şi trendul liniar nu se pot aplica pentru că există următoarele lucruri greu de prevăzut: corupţie, crize, epidemii, lovituri de stat, războaie, terorişti şi multe altele. Deci dacă vreţi să aflaţi ce vă rezervă viitorul nu vă pierdeţi timpul cu metodele de mai sus şi duceţi-vă la Nostradamus, The Voodoo Lady, Sangoma Nguni sau Mama Omida, că toţi au cam aceleaşi şanse de 50-50 să scoată pe gură ceva util.