Greu cu trecerile astea de pietoni...

Un lucru care deseori îi încurcă pe şoferi şi chiar şi pe pietoni sunt dungile albe de pe asfalt cunoscute sub denumirile de "treceri de pietoni" sau, mai simplu, "zebre". De fapt îi încurcă aşa de tare că au ajuns foarte aproape de a ocupa locul I în clasamentul decesurilor în accidente rutiere. Asta spune multe despre cât de multe ştiu şoferii şi pietonii despre codul rutier. Deci, hai să clarificăm problema.

Pentru şoferi

Regulile sunt clare şi la trecerile cu semafor şi la cele fără. La cele cu semafor aştepţi să se facă verde ca să treci. La cele fără semafor în caz se află un pieton pe trecere sau în caz că există în apropierea ei vreun pieton care intenţionează să treacă strada, şoferul e obligat să cedeze trecerea. La examenul pentru permis pici automat dacă nu respecţi regula asta. Dar asta nu înseamnă că după ce îţi iei permisul nu trebuie s-o mai aplici.

Pentru pietoni

La fel, în intersecţiile cu semafor aştepţi să se facă verde. În intersecţiile fără semofor şoferii sunt obligaţi să îţi cedeze trecerea. TOTUŞI: faptul că te afli pe dungile albe nu te protejează în niciun fel de maşinile care vin spre tine în viteză şi de coliziunile violente. Aşadar, în calitate de pieton, eşti nevoit să caşti ochii la stânga sau la dreapta, după cum e cazul şi să nu te arunci ca boul în faţa maşinilor. În cazul în care vei fi lovit, cel mai probabil şoferul va fi tras la răspundere, dar asta nu va conta prea mult pentru că programul tău va fi încărcat cu tot felul de alte activităţi cereşti şi nu vei putea decât să te uiţi în jos de acolo de sus la tot "spectacolul". Sau poate să te uiţi în sus de acolo de jos, depinde...

AŞA NU!

Astăzi am avut deosebita plăcere de a testa frânele propriei mele maşini. Din fericire, au ţinut. Când mă întorceam spre casă, pe Şoseaua Chitila, aveam în faţă o maşină albastră, un Renault mi se pare, a cărui plăcuţă rotundă şi galbenă cu semnul de "alte pericole" inscripţionat de pe lunetă denota talentul şoferului. Situat la o distanţă confortabilă înaintea mea, la un moment dat ajunge la o trecere de pietoni, cu un pieton pe ea, exact ca în imagine.

Acum ca orice lege, nu trebuie respectată până la ultima literă. În situaţia de mai sus, în cazul în care pietonul era la cinci metri sau mai mult de tine şi mergea ca melcul nu e deloc nevoie să opreşti. Cu atât mai puţin SĂ PUI FRÂNĂ BRUSC. Noroc că ăla din spate (adică eu) a scăpat de lămâiţă acum mai mult timp, că doar atunci când se întâlnesc doi începători pe acelaşi drum e cel mai rău. Şi cum spuneam, frânele au ţinut destul de bine şi chiar dacă s-a auzit un sunet deranjant de cauciuc scârţâind pe asfalt şi chiar dacă nu m-am oprit la mai mult de 5 cm de începătorul tâmpitul viitorul Schumacher din faţa mea, că nu îl deranja s-o calce la maxim, chair dacă n-are permis nici de un an, am reuşit să evit un accident...

Dar după cum se prezintă situaţia, într-o bună zi ori o să dau peste un pieton (nu din vina mea), ori o să mă opresc într-un pom sau într-un gard încercând să-l evit, ori o să mă opresc în maşina unui asemenea individ, ori o să se oprească unul în a mea. Cine ştie? Posibilităţile sunt nelimitate.